La începutul lunii martie, au fost depuse două proiecte de cercetare pentru Inima Artificială Mavis, realizată de studenții de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Dacă acesta va ieși câștigător, următorul pas este testarea pe animale
Cu toate acestea, conf. dr. Ionuț Nistor, directorul Centrului de Transfer Tehnologic Mavis, afirmă faptul că este un drum lung și sunt necesare sume mari de euro până când inima artificială va ajunge la om. Însă reprezentanții acestui proiect își propun în continuare să-l dezvolte.
„Inima artificială este un proiect care s-a depus, anul trecut, într-o competiție studențească lansată de Asociația Internațională pentru Organe Artificiale din Statele Unite. În acea competiție, echipa Mavis a Universității de Medicină și Farmacie «Grigore T. Popa» Iași a câștigat un premiu special pentru cel mai avansat proiect. Din acel moment, sunt două lucruri pe care am continuat să le facem, anume să mergem mai departe cu această inovație, propusă de colegul meu, dr. Alexandru Pleșoianu, să ducem proiectul în zona de cercetare și rezultate avansate, până la testarea pe animal. Sunt două proiecte de cercetare depuse în cadrul UMF Iași care-și propun să dezvolte și mai mult această inimă artificială”, a subliniat conf. dr. Ionuţ Nistor, directorul Centrului de Transfer Tehnologic MAVIS.
Cercetările pentru Inima Artificială Mavis, din Iași, continuă. Iată care sunt pașii următori
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2024/03/Inima-Artificiala-Mavis-Iasi-2.png)
Animalul pe care urmează să se facă experimentele medicale este porcul
Proiectul Inima Artificială Mavis, elaborat de un grup de studenţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, a primit Diploma de Excelenţă în cadrul Romanian Healthcare Awards 2023, la secţiunea „Inovaţia Medicală a Anului”. Aceasta poate funcţiona, fără întrerupere, 100 de ani. Iată care sunt pașii imediat următori.
„Astfel, sperăm ca la sfârșitul proiectului, dacă va fi finanțat, pentru că este vorba despre un proiect cu finanțare europeană, la care am terminat aplicația la începutul lunii martie. Dacă acea finanțare va fi aprobată și proiectul va fi câștigător, vom merge până la testarea pe animale. Este o zonă extrem de avansată și un pas foarte mare înainte, dacă am reuși să ajungem până acolo.
Pașii imediat următori sunt să construiești dispozitivul din materiale biocompatibile, să definești aceste materiale, să le autorizezi, să le testezi în laborator și tot dispozitivul să fie testat pe animale. Cele două proiecte depuse au fost unul în România și unul la Bruxelles, pentru cel din urmă este o colaborare cu UMF Iași, care este coordonatorul principal, împreună cu Universitatea din Wahan, din Austria, din Belgia, este un consorțiu, dacă acel proiect va câștiga, vom crește până la model de testat pe animale. Este vorba de animal mare, mărimea dispozitivului trebuie să fie compatibilă pentru om”, adaugă conf. dr. Ionuţ Nistor.
Porcul este animalul pe care urmează să se facă experimentele
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2024/03/echipa-care-a-realizat-inima-artificiala-.jpeg)
Proiectul „Inima Artificială Mavis”, elaborat de un grup de studenţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, a primit Diploma de Excelenţă în cadrul Romanian Healthcare Awards 2023, la secţiunea „Inovaţia Medicală a Anului”
Animalul pe care urmează să se facă experimentele medicale este porcul. Dacă implantul va funcționa, acest lucru nu înseamnă că imediat după va fi folosit pentru om.
„Când vorbim de animal mare, înseamnă porc. Este animalul pe care se pot face experimente medicale legale. Este un drum foarte lung și, dacă reușim implantarea inimii artificiale la porc, asta nu înseamnă că imediat vom trece la om. Vorbim, în particular, de dispozitive medicale care au legătură cu inima. Vorbim de sute de milioane de euro ca să putem spune că am plecat de la o idee, am pus-o în practică, și ulterior să o poți vinde și distribui la nivel mondial.
Această idee a plecat de la o afecțiune, anume insuficiența cardiacă, pentru că asta încercăm să tratam, în care inima nu are capacitatea de a pompa suficient sânge. Este pentru pacienții care ar avea indicație de transplant cardiac, iar din cauză că nu există un număr mare de donatori disponibili, atunci foarte mulți pacienți ar beneficia de inima artificială. Aceasta nu înlocuiește inima, este ca un motor în plus”, mai spune conf. dr. Ionuţ Nistor.
Acestea sunt principalele motive pentru care studenții ce au elaborat inima artificială au câștigat distincția la concursul organizat în SUA. Ideea de miniaturizare se numără printre ele.
„Vorbim de concept, au fost mai multe motive pentru care am câștigat competiția de anul trecut, din Statele Unite. Această idee de miniaturizare a fost considerată inovativă, dar pe lângă miniaturizare, un alt lucru care a fost considerat extrem de valoros a fost lipsa unor fire. Dispozitivul de încărcare a inimii artificiale era printr-un transmițător de tip wireless, deci reușeam să încărcăm această inimă artificială printr-un dispozitiv extern, aplicat în dreptul acumulatorului. Sunt mai multe inovații pe care echipa de cercetători le propune”, declară conf. dr. Ionuţ Nistor în legătură cu Inima Artificială Mavis din Iași.