Propunere în Parlament! Proprietarii ar urma să suporte integral consolidarea clădirilor cu risc seismic

Un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară propune schimbări majore în modul în care sunt gestionate clădirile cu risc seismic din România. Inițiativa prevede ca toate costurile și responsabilitățile privind consolidarea imobilelor să revină exclusiv proprietarilor, în timp ce primăriile ar urma să nu mai aibă obligații financiare sau juridice în acest proces.

Proprietarii ar urma să suporte integral consolidarea clădirilor cu risc seismic

Proiectul, inițiat de fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene Adrian Câciu, împreună cu alți deputați PSD, vine în contextul discuțiilor legate de majorarea impozitelor pe proprietate.

Autorii susțin că actualul sistem este ineficient și că autoritățile locale nu dispun de resursele necesare pentru a susține consolidarea clădirilor vulnerabile la cutremur. În expunerea de motive se arată că legislația actuală impune primăriilor mai multe obligații, fără a asigura și finanțarea corespunzătoare.

„În forma actuală, legea creează obligații în sarcina autorităților locale care implică expertizarea tehnică a clădirilor, proiectarea lucrărilor, finanțarea consolidării, gestionarea procesului tehnologic. Aceste obligații presupun alocări bugetare considerabile, însă legea nu instituie un mecanism sustenabil de finanțare, ceea ce determină imposibilitatea reală de implementare”, arată inițiatorii.

Aceștia mai susțin că este nevoie de o clarificare a responsabilităților, astfel încât statul și primăriile să nu mai fie principalii responsabili pentru consolidarea clădirilor aflate în proprietate privată.

Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este introducerea unei obligații directe pentru proprietari de a începe procedurile de consolidare în termen de doi ani de la încadrarea imobilului în clasa de risc seismic. Dacă acest lucru nu se întâmplă, proprietarii ar urma să fie sancționați cu amenzi cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei.

„Responsabilitatea privind expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirilor aparține proprietarilor imobilelor”, se arată în proiect.

Totodată, se precizează că proprietarii clădirilor au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru menținerea acestora în stare tehnică corespunzătoare și pentru reducerea riscului seismic.

Primăriile ar urma să fie scoase din schemă

În varianta propusă, autoritățile locale nu ar mai avea obligații de finanțare sau execuție a lucrărilor de consolidare pentru imobilele private.

„Autoritățile administrației publice locale exercită exclusiv atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare”, prevede documentul.

Mai mult, primăriile nu ar putea fi trase la răspundere pentru lipsa consolidării în cazul în care proprietarii nu își îndeplinesc obligațiile.

Inițiatorii consideră că actualul cadru legislativ încurajează o conduită pasivă a proprietarilor, care așteaptă intervenția statului în loc să acționeze direct.

„Actuala reglementare creează în practică o conduită pasivă a proprietarilor, fundamentată pe percepția că responsabilitatea consolidării clădirilor aparține autorităților locale”, se mai arată în expunerea de motive.

Inițiativa vine într-un context în care impozitele pe locuințe au crescut semnificativ în ultimul an, cu majorări estimate între 80% și 200%. Potrivit datelor prezentate în proiect, aceste măsuri vor aduce la buget aproximativ 12,88 miliarde de lei în 2026.

În același timp, autorii susțin că fondurile publice pentru consolidarea seismică sunt insuficiente, iar statul nu poate susține integral programul național de reducere a riscului seismic.

Documentul stabilește explicit că:

• consolidarea clădirilor revine exclusiv proprietarilor;
• autoritățile locale nu au obligații financiare;
• intervențiile se fac doar de către proprietari;
• nerespectarea termenului de 24 de luni constituie contravenție.

În esență, proiectul mută întreaga responsabilitate de la stat și primării către cetățeni, pe motiv că dreptul de proprietate implică și obligația de a menține imobilele în siguranță. Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament, iar forma finală ar putea suferi modificări, în condițiile în care subiectul este unul sensibil și cu impact direct asupra proprietarilor de locuințe din zonele cu risc seismic ridicat.