Psihologul ieșean Alina Romaniuc atrage atenția asupra impactului pe care îl are cyberbullyingul. Hărțuirea online devine tot mai frecventă în rândul copiilor

Alina Romaniuc, psiholog clinician pentru copii din Iași, a explicat de ce cyberbullyingul capătă o frecvență îngrijorătoare în rândul tinerilor. Aceasta menționează că impactul pe care îl are hărțuirea online este, de multe ori, mai agresiv decât în restul cazurilor de violență, deoarece este constantă. De asemenea, specialistul recunoaște că, din cauza unor factori virtuali, identificarea cazurilor de hărțuire online este mult mai dificilă.

Psihologul ieșean Alina Romaniuc atrage atenția asupra cyberbullyingului

Fenomenul bullyingului în rândul copiilor și adolescenților capătă forme tot mai complexe, iar mediul online devine un spațiu în care agresivitatea se propagă rapid și greu de controlat. Psihologul pentru copii, Alina Romaniuc, atrage atenția că, deși cyberbullyingul nu este întotdeauna cel mai frecvent tip de agresiune, impactul său este în creștere și poate fi devastator.

„Bullyingul online nu a înlocuit bullyingul tradițional, ci l-a amplificat, deoarece îl face mai continuu, mai public și mai greu de întrerupt”, a explicat psihologul Alina Romaniuc pentru reporterii BZI.

02:00, 25 Feb 2026

FOTO Specialiștii explică numărul crescut de cazuri de bullying raportate în școlile din Iași: „Conflictele nu se mai opresc la finalul programului școlar”

02:00, 24 Feb 2026

FOTO Un nou scandal de bullying a izbucnit la Școala Gimnazială „Dimitrie A. Sturdza” din Iași. „Doamna dirigintă i-a spus că e proastă și că nu are creier”

Cyberbullyingul – adică mesajele jignitoare, distribuirea de conținut umilitor, impersonarea sau crearea de grupuri ostile – ocupă locul al treilea, ca frecvență, după hărțuirea verbală și bullyingul social, care presupune excluderea din grup. Totuși, psihologul avertizează că fenomenul hărțuirii în mediul virtual este în creștere și are un impact asupra victimelor mult mai real decât s-ar crede.

„Nu este întotdeauna cel mai frecvent ca număr de episoade, dar are un impact disproporționat prin permanență, audiență și posibilitatea de viralizare. Nu putem spune că s-a mutat complet în online. Mai corect este că s-a hibridizat. Conflictul începe la școală și continuă pe rețelele sociale, sau invers”, a subliniat specialistul.

Psihologul Alina Romaniuc susține că ignorarea sau minimalizarea fenomenului poate avea consecințe serioase asupra sănătății mintale a copiilor.

„Cele mai frecvente consecințe psihologice și funcționale, pe termen scurt, sunt anxietatea, simptomele depresive, somatizări, adică dureri de cap sau dureri abdominale, iar în cazuri severe este vorba chiar de autovătămare sau idei suicidare, ceea ce necesită evaluare imediată”, a declarat aceasta.

Impactul hărțuirii online poate fi mai puternic din cauza unor factori specifici

Psihologul Alina Romaniuc identifică mai multe diferențe esențiale între agresiunile din viața reală și cele din mediul virtual.

Una dintre diferențele care face ca hărțuirea online să fie mult mai greu de suportat decât bullyingul clasic o reprezintă continuitatea temporală.

„În bullyingul tradițional, copilul poate avea pauze de siguranță când e acasă, sau în weekend. În schimb, în mediul online, expunerea poate continua constant. Drept dovadă, copilul poate ajunge să dezvolte hipervigilență, care să ducă la tulburări de somn sau anticipare anxioasă”, a explicat specialistul.

De asemenea, audiența extinsă și persistența conținutului contribuie la impactul devastator pe care îl are hărțuirea virtuală asupra copiilor.

„Umilirea nu mai este doar în clasă, ci poate deveni vizibilă pentru zeci sau chiar sute de persoane. Apar screenshoturile, redistribuirea, recurența și, astfel, copilul trăiește cu teama reapariției, chiar dacă incidentul se oprește”, a continuat aceasta.

Alte două diferențe esențiale sunt distanța psihologică pentru agresor și dificultatea de identificare, probare și intervenție.

„În mediul online apare distanța psihologică pentru agresor – scade empatia, deoarece nu primește un feedback emoțional direct. Comportamente pe care copilul nu le-ar face față în față devin mai probabile. De asemenea, există o dificultate în identificare, probare și intervenție în cazul hărțuirii online din cauza unor dinamici de grup opace, pseudonime și conturi false”, a explicat psihologul.

Astfel, deși mecanismele psihologice de bază rămân aceleași și în cazul bullyingului tradițional, dar și în cazul cyberbullyingului, Alina Romaniuc, psiholog din Iași specializat în consilierea copiilor, atrage atenția asupra felului în care hărțuirea online poate avea un impact mai agresiv asupra celor mici.