Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a explicat de ce autoritățile nu au transmis mesaje RO-Alert în timpul cutremurului cu magnitudinea de 5,7, produs în cursul nopții. Oficialul a invocat două motive principale, legate de riscul declanșării panicii și de posibilitatea trezirii populației printr-o avertizare transmisă la o oră târzie. Seismul, cel mai puternic înregistrat în România în 2026, nu a provocat pagube materiale semnificative, potrivit informațiilor comunicate de autorități.
Cutremurul produs miercuri dimineață, la ora 2:48, a ridicat întrebări privind absența mesajelor de avertizare prin sistemul RO-Alert. Într-o intervenție la TVR Info, Raed Arafat a precizat că decizia de a nu transmite notificări pe telefoanele mobile a avut la bază considerente legate de siguranța populației. Șeful DSU a explicat că avertizările emise cu numai câteva secunde înaintea unui seism pot genera reacții necontrolate, în timp ce mesajele transmise în timpul nopții pot produce îngrijorare inclusiv în rândul persoanelor care nu au resimțit mișcarea seismică.
Raed Arafat explică de ce nu au fost trimise mesaje RO-Alert la cutremur
Raed Arafat a subliniat că autoritățile au avut în vedere două aspecte atunci când au decis să nu activeze sistemul RO-Alert. Primul privește intervalul extrem de scurt în care populația ar putea fi avertizată înaintea producerii unui cutremur.
Potrivit șefului DSU, transmiterea unei notificări cu doar câteva secunde înainte de resimțirea seismului ar putea declanșa panică și ar determina unele persoane să ia decizii greșite, expunându-se unor riscuri suplimentare.
Al doilea motiv este legat de ora producerii cutremurului. O alertă sonoră transmisă în timpul nopții ar fi trezit un număr mare de persoane, inclusiv pe cele aflate în zone unde mișcarea seismică nu a fost percepută.
Oficialul a explicat că o asemenea măsură ar fi putut genera reacții negative și critici din partea populației.
În schimb, Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) au ales să comunice informațiile relevante prin intermediul rețelelor sociale și al celorlalte canale oficiale.
Ce efecte a avut cutremurul și ce au constatat echipele de intervenție
În ceea ce privește consecințele seismului, Raed Arafat a precizat că au existat persoane care au suferit atacuri de panică, precum și cazuri de răni ușoare provocate de căderea unor obiecte de mobilier.
Pompierii au efectuat verificări în județele unde cutremurul a fost resimțit, fără să identifice pagube importante sau alte situații care să necesite intervenții de amploare.
„Nu avem alte efecte sau alte probleme”, a declarat șeful DSU la TVR Info, precizând că, până la momentul comunicării, nu mai fuseseră înregistrate apeluri suplimentare la numărul unic de urgență 112.
Autoritățile au continuat să monitorizeze situația și să transmită actualizări prin canalele instituționale, pentru a informa populația despre eventualele consecințe ale cutremurului.
Recomandările DSU: ce trebuie să conțină rucsacul de urgență
Raed Arafat a atras atenția asupra importanței pregătirii individuale pentru situații de urgență, îndemnând cetățenii să consulte platforma fiipregatit.ro și aplicația DSU, unde sunt disponibile ghiduri privind comportamentul adecvat înaintea, în timpul și după producerea unui cutremur.
Una dintre recomandările esențiale este pregătirea unui rucsac de urgență, care să conțină produse și echipamente necesare supraviețuirii pentru cel puțin 72 de ore.
Printre obiectele indicate se numără apa potabilă, în cantitate de aproximativ doi litri pe zi pentru fiecare persoană, alimentele neperisabile, medicamentele necesare persoanelor cu afecțiuni cronice, un radio alimentat cu baterii și un fluier care poate fi utilizat pentru semnalizarea poziției în cazul blocării sub dărâmături.
Pregătirea acestor provizii din timp poate reduce dificultățile întâmpinate în primele zile după producerea unui dezastru, atunci când accesul la servicii și resurse poate fi limitat.
Cutremur de 5,7 în România, cel mai puternic seism din 2026
Potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), cutremurul de miercuri, produs la ora 02:48, a avut magnitudinea de 5,7 și s-a înregistrat la o adâncime de 120,8 kilometri.
Conform informațiilor prezentate, acesta a fost cel mai puternic seism înregistrat în România de la începutul anului 2026.
Anterior, pe 19 octombrie, la ora 11:52, un alt cutremur, cu magnitudinea de 4,8, s-a produs în zona seismică Vrancea, pe teritoriul județului Buzău.
În contextul activității seismice, reprezentanții DSU insistă asupra necesității informării preventive și a cunoașterii regulilor de autoprotecție. Pregătirea populației și respectarea recomandărilor oficiale rămân măsuri esențiale pentru reducerea riscurilor asociate cutremurelor.