Rahman a plecat în urmă cu ceva timp din Bangladesh, pentru un viitor mai bun, și a ajuns să lucreze în România. Bărbatul recunoaște că sacrificiul este mare, iar dorul de familie și casă îl copleșește uneori. Cu toate acestea, Rahman speră să se reîntoarcă acasă cu suficienți bani pentru a-și cumpăra o locuință.
România se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, în special în domenii precum livrări, construcții, curierat sau industria alimentară. Astfel, tot mai mulți angajatori apelează la lucrători din Bangladesh, Pakistan, Nepal sau Sri Lanka, pentru a acoperi lipsa personalului autohton. Este și cazul lui Rahman, din Bangladesh, care a venit la muncă în țara noastră.
Rahman a plecat din Bangladesh pentru un viitor mai bun
În timp ce tot mai mulți români aleg să plece la muncă în străinătate, România a devenit la rândul ei o destinație pentru muncitorii străini din Asia. Printre ei se numără și Rahman, un bărbat din Bangladesh, care a decis să-și părăsească familia pentru a lucra în țara noastră. Departe de cei dragi, el își câștigă traiul într-un domeniu solicitant, dar care îi oferă un venit mai mare decât ar fi putut obține acasă.
Rahman a ajuns în România în urmă cu un an, atras de salariile mai mari și de posibilitatea de a-și întreține familia rămasă în Bangladesh. Bărbatul recunoaște că sacrificiul este mare, mai ales când copilul îl întreabă la telefon când se va întoarce acasă.
„Copilul mă întreabă mereu când mă întorc acasă. Este greu să fiu departe, dar fac acest sacrificiu pentru ca familia mea să aibă o viață mai bună. În Bangladesh, salariile sunt foarte mici și locurile de muncă bune sunt rare. Aici pot câștiga peste 600 de euro pe lună și să îmi asigur o stabilitate financiară”, a povestit Rahman.
Deși viața în România este mai sigură și veniturile sunt mai mari, dorul de familie și dificultățile de integrare rămân provocări zilnice. Pentru mulți dintre acești muncitori, limba română și diferențele culturale sunt cele mai mari obstacole. În lipsa unei comunicări ușoare, adaptarea la societatea locală poate fi dificilă, iar dorul de familie devine copleșitor.
Totuși, pentru majoritatea, beneficiile financiare și stabilitatea oferită de munca în România cântăresc mai mult decât greutățile întâmpinate. Rahman speră ca, într-o zi, să se reîntoarcă acasă, cu suficienți bani pentru a-și cumpăra o casă și a-și trimite copilul la o școală bună.
„Este un sacrificiu, dar unul necesar pentru viitorul nostru”, mai spune el cu emoție.
Cât câștigă muncitorii străini în România
România se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, în special în domenii precum livrări, construcții, curierat sau industria alimentară. Astfel, tot mai mulți angajatori apelează la lucrători din Bangladesh, Pakistan, Nepal sau Sri Lanka, pentru a acoperi lipsa personalului autohton.
Salariile variază în funcție de domeniu, dar, potrivit datelor recente, un muncitor străin din Bangladesh poate câștiga între 600 și 900 de euro lunar, în funcție de program, ore suplimentare și experiență. Chiar dacă nu sunt sume mari pentru România, aceste venituri reprezintă de trei până la cinci ori mai mult decât ar putea obține în țara de origine.
Acești muncitori contribuie la menținerea activității în sectoare cheie, de la livrări rapide și construcții, până la restaurante și fabrici. În același timp, ei se confruntă cu bariere lingvistice și cu dificultăți de adaptare culturală.
„Încă învățăm limba română. Uneori oamenii nu vor să vorbească sau răspund sec. Mi-aș dori ca toți să fie mai prietenoși, indiferent de țara de origine”, spune Rahman.
Puneti, fratilor, indicativul „articol platit de shoros”. Oricum pute.
Umplem Iasul de ciori, ba studenti, ba lucratori. Mii si mii de ani Romania si Iasul au fost albe, de ce aducem toate ciorile astea?
Comoditatea si lacomia unora nu au limite, isi asasineaza natiunea din cauza lenii si pentru bani.
In Romania, sigur are un viitor mai bun. Doar ca Romania sigur nu are un viitor mai bun, cu el si altii ca el, aici. Aduce cu sine lentoarea si haosul din traficul tarii de bastina. Deja mergem cu masinile mai incet, in ritmul bicicletelor astora. Hai sictir si mars acasa.