Raport îngrijorător! Presa globală acordă cel mai mic interes din ultimii ani violenței împotriva femeilor

Un nou raport internațional citat de The Guardian și preluat de Mediafax arată o tendință alarmantă în presa globală: deși violența împotriva femeilor și fetelor continuă să fie o problemă majoră la nivel mondial, acoperirea mediatică a acestui fenomen a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii aproape zece ani.

Analiza, care a examinat peste 1,14 miliarde de articole publicate online între 2017 și 2025, evidențiază o reducere semnificativă a spațiului acordat acestui subiect în media internațională. Dacă în 2018, pe fondul mișcării #MeToo, subiectul atingea un vârf de vizibilitate de aproximativ 2,2% din totalul conținutului analizat, în 2025 ponderea a coborât la doar 1,3%.

Această scădere apare în contradicție directă cu realitatea din teren, unde datele indică nu o diminuare, ci o intensificare a cazurilor de abuz, inclusiv forme noi de violență digitală și utilizări ale inteligenței artificiale pentru hărțuire și exploatare.

Cazul Epstein: accent pe scandal, nu pe violența de gen

Specialiștii implicați în raport atrag atenția că diminuarea interesului mediatic este profund îngrijorătoare. Julie Posetti, coordonatoare la Centrul pentru Jurnalism și Democrație din cadrul unei universități londoneze, consideră că această tendință reflectă o ruptură între gravitatea fenomenului și modul în care acesta este reflectat public.

Ea subliniază că, în ciuda amplorii violenței de gen și a transformării acesteia în fenomen sistemic, vizibilitatea sa în presă scade, ceea ce indică un posibil eșec structural al jurnalismului de a menține subiectul în atenția publică.

Raportul analizează și modul în care presa a tratat cazul Jeffrey Epstein, unul dintre cele mai mediatizate scandaluri recente. Din aproape un milion de articole dedicate acestui subiect până în 2026, doar o fracțiune extrem de mică (aproximativ 0,1%) a menționat explicit violența împotriva femeilor.

În schimb, majoritatea materialelor s-au concentrat pe teme precum finanțe, influență politică, elite și corupție. Cercetătorii susțin că această abordare a mutat atenția de la dimensiunea de gen a abuzurilor către aspectele de senzațional și putere.

Potrivit Lubei Kassova, autoarea principală a studiului, această lipsă de perspectivă asupra inegalităților de gen face ca publicul să nu înțeleagă cauzele structurale ale fenomenului, reducând o problemă sistemică la un simplu scandal.

Dominanța vocii masculine în subiecte despre misoginie

O altă concluzie importantă a raportului privește dezechilibrul de gen în sursele citate de mass-media. În articolele despre misoginie și violență de gen, vocile masculine sunt semnificativ mai prezente decât cele feminine.

Datele arată că bărbații sunt citați de aproximativ 1,5 ori mai des decât femeile. În rândul experților consultați în aceste materiale, 24% sunt bărbați, comparativ cu 17% femei.

Sarah Macharia, de la Proiectul Global de Monitorizare a Media, avertizează că această disproporție influențează direct modul în care sunt construite narațiunile. Ea atrage atenția că victimele sunt adesea prezentate printr-un filtru care poate duce la sexualizare sau obiectificare, în loc de o analiză serioasă a fenomenului de violență.

Raportul evidențiază și o creștere puternică a utilizării expresiei „ideologie de gen”, asociată frecvent cu discursurile anti-egalitate. Între 2020 și 2025, folosirea acestui termen în spațiul public și mediatic a crescut de 42 de ori.

Cercetătorii susțin că acest tip de limbaj contribuie la trivializarea problemelor reale legate de violența împotriva femeilor, mutând dezbaterea din zona drepturilor omului în cea a confruntărilor ideologice.

În opinia experților, această retorică nu doar că diluează gravitatea fenomenului, dar poate contribui și la normalizarea unor atitudini misogine în spațiul public.

O realitate globală în continuare alarmantă

În plan global, datele rămân extrem de îngrijorătoare. Statisticile arată că una din trei femei a fost victima unei forme de violență fizică sau sexuală de-a lungul vieții, iar una din nouă a experimentat astfel de abuzuri doar în ultimul an.

Odată cu extinderea mediului digital, fenomenul capătă noi forme. Violența online afectează până la 60% dintre femeile din întreaga lume, indicând o mutație a abuzurilor din spațiul fizic către cel virtual.

Raportul trage astfel un semnal de alarmă dublu: în timp ce violența împotriva femeilor se diversifică și se extinde, vizibilitatea ei în presă scade, creând un decalaj tot mai periculos între realitate și percepția publică.