Război în Ucraina. Kievul se aşteaptă la atacuri masive din partea Moscovei

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Ambasador rus: SUA încearcă să inflameze criza ucraineană cu afirmații de crime împotriva umanității
• Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se aşteaptă ca ţara sa să primească mai mult ajutor militar în urma Conferinţei de securitate de la Munchen
• Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a exclus categoric, sâmbătă, orice eventuală cedare de teritoriu de către ţara în schimbul păcii, după ce China a anunțat că va propune un plan de pace
• Un mort și doi răniți în urma bombardamentelor de sâmbătă din regiunea Harkov
• SUA: Rusia a comis crime împotriva umanității în Ucraina
• Ursula von der Leyen: UE ar trebui să procedeze pentru achiziţiile de muniţii la fel cum a procedat pentru vaccinul împotriva coronavirusului
• Două rachete de croazieră rusești au fost doborâte sâmbătă deasupra Ucrainei
• Documentarul lui Sean Penn despre războiul din Ucraina, „Superpower”, premieră la Berlin

Washingtonul încearcă să demonizeze Moscova

Washingtonul încearcă să demonizeze Moscova și să alimenteze criza din Ucraina cu acuzații de crime rusești împotriva umanității, a declarat duminică ambasadorul Rusiei în Statele Unite, transmite Reuters.

„Considerăm că astfel de insinuări sunt o încercare fără precedent de a demoniza Rusia în cadrul războiului hibrid declanșat împotriva noastră”, a declarat ambasadorul Anatoli Antonov într-o declarație pe platforma Telegram a ambasadei ruse.

„Nu există nicio îndoială că scopul unor astfel de atacuri din partea Washingtonului este de a-și justifica propriile acțiuni pentru a alimenta criza ucraineană”, a adăugat acesta.

Rusia a comis „crime împotriva umanității” în timpul invaziei sale de aproape un an în Ucraina, a declarat sâmbătă vicepreședintele Kamala Harris.

Organizațiile susținute de Agenția americană pentru Dezvoltare Internațională au documentat peste 30.000 de incidente de crime de război de la invazie, potrivit guvernului american.

O comisia de anchetă susținută de ONU a anunțat că a identificat crime de război, dar nu a ajuns încă la concluzia că acestea reprezintă crime împotriva umanității.

Rusia a lansat zeci de atacuri cu rachete

Rusia a lansat zeci de atacuri cu rachete asupra Ucrainei într-o singură zi, în special în regiunea Doneţk. Aceasta a fost cel mai grav afectată. Au fost lovite clădiri rezidențiale și au fost înregistrate victime în rândul populației civile. Autoritățile regionale și Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei au raportat despre bombardarea de către trupele ruse a nouă regiuni ucrainiene și despre uciderea mai multor civili în cel puțin trei regiuni.

În plus, rușii ar mai fi lansat alte patru lovituri aeriene cu rachete Kalibr din Marea Neagră, două fiind interceptate de apărarea antiaeriană. Tot Rusia ar mai fi efectuat peste 30 de atacuri cu lansatoare de rachete, spune armata de la Kiev, toate în ultimele 24 de ore!

O intensificare, așadar, a atacurilor, pe măsură ce ne apropiem de data de 24 februarie, care marchează primul an de război ruso-ucrainean.

În tot acest timp, comunitatea internațională, în special Europa și Statele Unite, își arată în continuare sprijinul pentru Ucraina.

În timp ce Vladimir Putin este așteptat să-și rostească mesajul aniversar în aceste zile la Kremlin, Joe Biden, liderul de la Casa Albă, se va afla în Polonia, la un an de la startul invaziei în Ucraina.

Președintele american va folosi discursul său de săptămâna viitoare pentru a-i transmite un mesaj lui Vladimir Putin, clarificând faptul că NATO va continua să sprijine eforturile de război ale Ucrainei cât timp va fi necesar, spun experții internaționali.

Cât despre livrările de avioane de luptă către Ucraina, Secretarul britanic al apărării, Ben Wales, a declarat pentru publicația germană Der Spiegel că Ucraina va primi avioane de luptă moderne, cum ar fi Eurofighter Taifun, doar după ce războiul se va încheia. Wales a spus că nu vor exista livrări rapide de avioane de luptă în această e etapă a războiului.

Volodimir Zelenski, despre ajutorul militar

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se aşteaptă ca ţara sa să primească mai mult ajutor militar în urma Conferinţei de securitate de la Munchen, care se încheie duminică, transmite DPA.

”Există declaraţii importante ale unor lideri mondiali în sprijinul statului nostru şi există semnale că vor fi trimise arme mai puternice pentru apărarea noastră. Asta se aplică în special rachetelor cu rază lungă”, a declarat Zelenski în mesajul său video cotidian.

Referitor la evenimentul de la Munchen, şeful statului ucrainean a remarcat că numeroşi lideri au declarat în mod clar că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei se poate încheia doar cu înfrângerea agresorului.

El s-a referit la cel mai recent atac cu rachete al forţelor ruse asupra Ucrainei. Atacul a cauzat doar scurte întreruperi în reţeaua de energie electrică ucraineană. ”Acesta este un succes simbolic important pentru Kiev, dat fiind faptul că Rusia încearcă din octombrie anul trecut să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei prin atacuri constante cu rachete”, a subliniat preşedintele ucrainean.

Secretarul general al NATO, despre cererea Kievului de a primi muniție

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins sâmbătă cererea Kievului de a primi muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor, explicând că Alianţa Nord-Atlantică nu furnizează asemenea armament, relatează DPA.

”NATO nici nu a recomandat, nici nu a furnizat aceste tipuri de arme. Noi livrăm artilerie şi alte tipuri de arme, dar nu bombe cu fragmentaţie”, a declarat Stoltenberg pentru postul RTL/ntv la Conferinţa de securitate de la Munchen.

Înalta oficialitate aliată a spus că în general Occidentul ar trebui să evite prudenţa excesivă în ceea ce priveşte livrările sale de arme pentru Ucraina, el avertizând cu privire la consecinţele unei eventuale victorii a Rusiei în războiul lansat în urmă cu aproape un an împotriva ţării vecine.

”Unii sunt îngrijoraţi că sprijinul nostru pentru Ucraina riscă să ducă la escaladare. Dar riscul cel mai mare este dacă Putin câştigă”, întrucât lumea ar deveni mai periculoasă şi Occidentul mai vulnerabil, a declarat Jens Stoltenberg. În opinia sa, în acest scenariu preşedintele rus şi alţi lideri autoritari vor crede că ”pot folosi forţa pentru a obţine ceea ce doresc”, ceea ce ar fi un mesaj eronat.

În acest context, a continuat Stoltenberg, aliaţii Ucrainei trebuie să îi livreze acesteia ceea ce are nevoie pentru a câştiga şi pentru a se afirma ca o naţiune independentă suverană în Europa.

Vineri, tot în cadrul Conferinţei de securitate de la Munchen, vicepremierul ucrainean Olaksandr Kubrakov a solicitat muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor pentru dotarea armatei ucrainene. Ambele tipuri de arme sunt extrem de controversate, iar muniţiile cu fragmentaţie sunt interzise de o convenţie internaţională încheiată la Oslo în 2008, care nu a fost semnată însă nici de Ucraina, nici de Rusia.

Declaraţiile lui Kubrakov au fost susţinute sâmbătă şi de ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, care a explicat că, întrucât Ucraina nu este parte semnatară a convenţiei respective, ţara sa le poate utiliza în mod legal. În plus, Kievul are dovezi că Rusia foloseşte deja muniţie cu fragmentaţie pe front.

Muniţiile cu fragmentaţie sunt rachete şi bombe care se dezintegrează deasupra ţintei şi eliberează numeroase încărcături explozive de mici dimensiuni (submuniţii), în timp ce muniţiile cu fosfor pot cauza arsuri grave.

Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei, notează Agerpres.