Un subiect intens discutat în mediul online readuce în atenție exploatarea resurselor minerale din România, după apariția unor acuzații privind modul în care a fost acordată o licență pentru un important zăcământ de cupru și aur din județul Hunedoara. Este vorba despre perimetrul Rovina–Colnic–Cireșata, considerat unul dintre cele mai mari din Europa.
Potrivit informațiilor vehiculate, licența de exploatare ar fi fost acordată în anul 2015 de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale unei companii private, Euro Sun Mining, fără licitație publică. Ulterior, în 2018, Guvernul condus de Viorica Dăncilă ar fi aprobat condițiile de exploatare, inclusiv nivelul redevențelor.
Datele oficiale arată că proiectul vizează exploatarea unor resurse estimate la sute de mii de tone de cupru și zeci de tone de aur, însă interpretările privind valoarea totală și beneficiile pentru stat diferă semnificativ. În spațiul public au apărut critici legate de nivelul redevențelor și de lipsa unei participări directe a statului român în proiect.
În același timp, proiectul a generat reacții și din perspectiva impactului asupra comunităților locale, existând temeri privind eventuale exproprieri și efecte asupra mediului. Situația amintește de controversele din trecut legate de Roșia Montană, unde implicarea unor companii străine a stârnit dezbateri ample la nivel național.
În acest context, în mediul public au fost formulate opinii puternice, unele dintre ele susținând că „este cel mai rău lucru din ultimii ani”, solicitând ca instituțiile statului să investigheze modul în care a fost acordată licența și să analizeze oportunitatea renegocierii contractului. De asemenea, au fost exprimate puncte de vedere potrivit cărora resursele României ar fi fost gestionate în mod defavorabil interesului național.
De menționat că o parte dintre afirmațiile vehiculate online, inclusiv cele legate de presupuse influențe externe sau conexiuni politice, nu sunt confirmate oficial și trebuie tratate cu prudență până la clarificarea lor de către autorități.
În prezent, proiectul rămâne un subiect sensibil, aflat la intersecția dintre interese economice, protecția mediului și politicile publice privind resursele naturale ale României.