O decizie majoră a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) schimbă fundamental regulile jocului în sectorul public din România. Mii de funcționari publici din primării, consilii județene, ministere, case de pensii și alte instituții vor fi nevoiți să părăsească posturile în perioada următoare.
Este vorba despre cei care cumulau pensia cu salariul, iar acum nu mai pot continua activitatea în urma unei hotărâri definitive.
Cine este vizat
Conform Codului Administrativ (OUG nr. 57/2019), sunt afectați funcționarii publici care ocupă funcții numite prin act administrativ. Printre aceștia se numără:
- Funcționari din ministere și agenții guvernamentale;
- Prefecți și subprefecți;
- Angajați ai primăriilor și consiliilor județene;
- Inspectori fiscali, funcționari ANAF și polițiști locali;
- Funcționari din diverse instituții publice centrale și locale.
Cine nu este afectat
De partea cealaltă, personalul contractual – care lucrează pe baza unui contract individual de muncă reglementat de Codul Muncii – nu este vizat de această decizie.
Printre categoriile exceptate se numără:
- Profesori, medici și asistenți medicali;
- Polițiști, militari și jandarmi;
- Grefieri, magistrați și personal auxiliar din instanțe;
- Angajații companiilor de stat.
Ce prevede hotărârea ÎCCJ
Hotărârea ÎCCJ stipulează că funcționarii publici care au primit decizia de pensionare nu mai pot rămâne în funcție nici măcar dacă renunță la pensie. Emiterea deciziei de pensionare determină încetarea de drept a raportului de serviciu, chiar dacă aceștia ceruseră suspendarea plății pensiei pentru a continua să lucreze.
Decizia, publicată în Monitorul Oficial pe 29 ianuarie, este deja în vigoare, iar efectele sunt imediate și ireversibile.
Totul a început cu o solicitare a Tribunalului Suceava, care a cerut clarificări privind situația unui funcționar public aflat la vârsta de pensionare. Până acum, Codul Administrativ permitea, „în mod excepțional”, menținerea unui funcționar public în funcție până la trei ani peste vârsta standard de pensionare, cu prelungiri anuale. Decizia ÎCCJ pune capăt acestei practici.
Impactul asupra sistemului bugetar
În România, aparatul bugetar este unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, numărând peste 1,3 milioane de angajați. La nivelul Ministerului Muncii, aproximativ 200 de funcționari vor fi afectați, cei mai mulți dintre aceștia activând în casele de pensii. Posturile vacante rămân momentan blocate, ceea ce riscă să creeze disfuncționalități.
Sindicatele estimează că aproximativ 30% din totalul salariaților publici ar putea fi afectați de această măsură, deși autoritățile nu au oferit încă un număr oficial.
Hotărârea vine într-un context în care autoritățile promit de ani de zile reducerea aparatului birocratic. Deși aceste promisiuni nu s-au concretizat până acum, noua decizie ar putea declanșa o transformare majoră în structura și funcționarea instituțiilor publice din România. Totuși, rămâne de văzut cum vor gestiona autoritățile tranziția și cum vor acoperi golurile lăsate de plecările masive din sistem.
Nu-s 1,3 milioane decat daca bagam in aceeasi oala si salariatii din regii, din Hidroelectrica, Transelectrica, etc.
Pt. Anonim: sa nu uitam ca profesorii si medicii sunt considerati tot salariati bugetari. Daca facem comparatie cu alte state care au sisteme private de invatamant si sanatate, atunci e clar ca iesim cu mai multi angajati la stat. Citat din articol: Printre categoriile exceptate se numără:
Profesori, medici și asistenți medicali;
din ministere daaaaaaaaa consilieri daaaaaaaaaaa facuti profi peste noapte
Foarte bine ca pleacă, trebuia de mult să se întâmple acest lucru oricum peste 90 % din acești funcționari nu făceau decât prezența sau ocupau funcții de conducere!!!
Din câte observ, se aplica doar pensionarilor la limită de vârstă. Ce se întâmplă în cazul celor care au pensie anticipata dar lucrează în continuare? Ar trebui sa plece și ei acasă?