Ritual de Bobotează. Află ce obiceiuri se respectă de secole

Un ritual de Bobotează practicat în România include sfințirea apei, a locuințelor și a gospodăriilor, dar și obiceiuri populare legate de noroc, sănătate și aflarea ursitului, păstrate până în prezent în multe zone rurale. Cei care respectă cel mai des aceste ritualuri sunt bătrânii, dar și fetele nemăritate sau cei care chiar cred in superstiții.

Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, marchează finalul sărbătorilor de iarnă, fiind una dintre cele mai vechi și importante sărbători creștine. În satele tradiționale din România, foarte multe ritualuri de Bobotează ce îmbină cu semnificația religioasă a Botezului Domnului și cu numeroase practici populare moștenite din strămoși. Acestea sunt adesea pentru purificare și fertilitate, având rolul de a proteja comunitatea, de a asigura sănătatea oamenilor și de a influența destinul în anul care urmează.

Ritual de Bobotează păstrat din străbuni

Un ritual foarte cunoscut de creștini, păstrat în fiecare an de Bobotează, este sfințirea apei de către preot, într-un ritual religios desfășurat în biserică, la care participa comunitatea bisericească și creștinii. Apa sfințită era considerată pură și binecuvântată, fiind păstrată în gospodării pentru utilizări diverse. Aceasta se consumă în caz de boală, se folosește în stropirea locuinței sau a animalelor și protejează familia de rele.

09:40, 07 Jan 2026

FOTO Când se spală rufe după Bobotează? Tradiții, credințe și ce spun obiceiurile populare!

02:00, 07 Jan 2026

Astăzi este sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre proroci. Acesta este numit Înaintemergătorul Mântuitorului

În ajunul Bobotezei, preotul mergea din casă în casă pentru a sfinți locuințele, curțile, anexele gospodărești, grădinile și grajdurile. Acest obicei era perceput ca o formă de curățare simbolică a spațiului și de alungare a duhurilor rele. Oamenii credeau că prezența preotului aduce noroc, spor și sănătate, iar gospodăria în care nu intra era considerată lipsită de protecție divină pentru întregul an.

Apa sfințită era folosită și pentru stropirea ogoarelor, livezilor și a grânelor depozitate, gest care simboliza fertilizarea pământului și asigurarea recoltelor bogate. În multe sate, oamenii aruncau câteva picături de apă sfințită în fântâni, pentru ca apa să fie curată și folositoare pe tot parcursul anului. Se credea că apa sfințită de Bobotează nu se alterează și își păstrează proprietățile ani la rând.

Ritualuri legate de destin și căsătorie

Pe lângă dimensiunea religioasă, multe ritualuri de Bobotează includea numeroase practici populare cu rol divin, mai ales în rândul fetelor nemăritate. Boboteaza era considerată un moment favorabil pentru aflarea destinului, în special în ceea ce privește căsătoria. Tinerele respectau posturi stricte în ajunul sărbătorii și evitau anumite alimente, pregătindu-se astfel pentru ritualurile de seară.

Printre cele mai cunoscute obiceiuri se număra consumul de alimente foarte sărate înainte de culcare, precum turte, plăcinte sau pâine, menite să provoace sete pe timpul nopții. Se credea că, în vis, fata urma să își vadă viitorul soț, care îi oferea apă. De asemenea, busuiocul sfințit era pus sub pernă sau păstrat în casă, fiind considerat un simbol al norocului și al împlinirii dorințelor.

De Bobotează aveau loc și ritualuri colective, în care fetele foloseau boabe de ovăz, obiecte din gospodărie sau elemente din mediul rural, precum pari din vie sau garduri, pentru a face previziuni despre viitoarele căsătorii. Aceste practici erau acceptate de comunitate și aveau un rol important în viața socială a satului, într-un context în care alegerile matrimoniale erau influențate de tradiție și norme sociale stricte.

Prin urmare, un este respectat un singur ritual de Bobotează, sărbătoarea având numeroase obiceiuri și tradiții vechi din străbuni.