Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi, 17 aprilie 2026, praznicul Izvorul Tămăduirii. Această sărbătoare nu are dată fixă, fiind prăznuită în vinerea din Săptămâna Luminată, prima săptămână după Paște. Izvorul Tămăduirii amintește de vindecarea minunată a unui orb, care și-a recăpătat vederea după ce Maica Domnului i-a vestit lui Leon cel Mare să-l ducă să se spele cu apa unui izvor aflat în apropierea Constantinopolului.
Credincioșii sărbătoresc praznicul Izvorul Tămăduirii
În vinerea din Săptămâna Luminată, credincioșii sărbătoresc praznicul Izvorul Tămăduirii, una dintre cele mai iubite sărbători închinate Maicii Domnului. Ziua amintește de o minune petrecută în apropierea vechiului Constantinopol, unde Maica Domnului i s-a arătat lui Leon cel Mare, viitor împărat bizantin, îndrumându-l către un izvor ale cărui ape aveau puteri vindecătoare.
Potrivit tradiției creștine, Leon, pe atunci un simplu soldat, a întâlnit într-o pădure din apropierea cetății un bătrân orb care i-a cerut apă și ajutor pentru a ajunge în oraș. În timp ce căuta un izvor, Leon a auzit glasul Maicii Domnului, care i-a spus să pătrundă mai adânc în pădure și să ia apă tulbure dintr-un izvor ascuns.
Ascultând îndemnul, Leon a găsit izvorul, i-a dat orbului să bea și i-a spălat ochii cu acea apă. În mod minunat, bătrânul și-a recăpătat vederea.
După ce a ajuns împărat, Leon cel Mare a ridicat pe acel loc o biserică în semn de recunoștință pentru ajutorul primit de la Maica Domnului. În prezent, credincioșii care ajung la Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Istanbul pot vedea la subsolul lăcașului izvorul considerat tămăduitor. Apa curge într-un mic bazin în care înoată peștii aurii, legați de o anumită legendă.
Se spune că, în anul 1453, în timpul cuceririi Constantinopolului, un călugăr prăjea pești lângă izvor. Când a aflat că orașul a căzut sub stăpânire otomană, acesta a spus că va crede doar atunci când peștii din tigaie vor reveni la viață. În chip minunat, peștii au sărit în apă și au început să înoate.
În România există mai multe izvoare considerate binecuvântate
Deși sărbătoarea este dedicată Maicii Domnului, Biserica amintește că ea este nedespărțită de Fiul său. Astfel, Izvorul Tămăduirii este și o zi de cinstire a lui Hristos cel Înviat, considerat adevăratul izvor al vindecărilor sufletești și trupești.
În icoana specifică acestei zile, Maica Domnului este reprezentată în rugăciune, iar Pruncul Hristos binecuvântează lumea. La finalul Sfintei Liturghii de astăzi, în bisericile ortodoxe este săvârșită slujba de sfințire a apei, cunoscută și ca Agheasma Mică.
Credincioșii iau apa sfințită acasă, considerând-o binecuvântare și sprijin pentru sănătate, pace și ocrotire. În cadrul slujbei sunt rostite rugăciuni speciale și sunt cântate imnuri pascale, printre care troparul „Hristos a înviat”.
Tradiția izvoarelor binecuvântate este prezentă și în România. Printre locurile cunoscute pentru apa considerată vindecătoare se numără Mănăstirea Ghighiu din județul Prahova, Mănăstirea Dervent din județul Constanța, Mănăstirea Rohia din Maramureș, Mănăstirea Izbuc din județul Bihor sau Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.
Astfel, pentru mulți credincioși, sărbătoarea Izvorului Tămăduirii rămâne o zi a speranței, a vindecării și a încrederii în ajutorul Maicii Domnului.