România a intrat oficial în recesiune tehnică! Cristina Chiriac, președinte CONAF, avertizează riscul unei crize de încredere economică

România a intrat oficial în recesiune tehnică, înregistrând două trimestre consecutive de contracție economică. Deși nu este o criză majoră, specialiștii avertizează că poate deveni o problemă de comportament economic, dacă reacțiile la recesiune nu sunt gestionate corect.

„România a intrat oficial în recesiune tehnică. Indicatorii confirmă două trimestre consecutive de contracție economică, iar creșterea anuală de aproximativ 0,6% nu contrazice această realitate, ci o explică: economia nu mai avansează, ci încetinește. Nu vorbim încă despre o criză majoră. Vorbim însă despre intrarea economiei într-o zonă de fragilitate. Iar experiența economică arată că nu recesiunea statistică produce cele mai mari costuri, ci reacțiile la ea”, a explicat Cristina Chiriac, președinte CONAF.

România a intrat în recesiune tehnică

Principala frână a economiei în ultimul an a fost scăderea consumului. Creșterea TVA și accelerarea prețurilor au redus puterea de cumpărare, iar vânzările cu amănuntul au scăzut cu aproximativ 2% în 2025 față de 2024. Pentru o economie dependentă de cererea internă, această evoluție nu este marginală: când consumul scade, firmele vând mai puțin, amână investițiile și încetinirea economică se răspândește în mai multe sectoare.

„Acest mecanism nu este nou. John Maynard Keynes explica faptul că nivelul de ocupare și activitatea economică sunt determinate de cererea efectivă — dorința reală a oamenilor de a consuma bunuri și servicii. Când veniturile reale sunt erodate de inflație sau apare nesiguranța locului de muncă, consumul scade. Când consumul scade, întreprinzătorii devin reticenți în a investi. Iar reducerea investițiilor produce noi ajustări de costuri, uneori concedieri, ceea ce duce la o nouă scădere a cererii”, explică Chiriac.

Economiștii numesc acest fenomen „paradoxul economisirii”: deciziile individuale prudente, cum ar fi economisirea mai multor bani sau reducerea riscului de către firme, pot încetini economia generală.

Datele arată deja efectele: în 2025, 7.553 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență, iar peste 74.000 de companii au dispărut prin radiere, dizolvare sau suspendarea activității. Numai în decembrie, aproape 16.000 de firme au ieșit de pe piață. Practic, pentru fiecare 100 de firme nou înființate, aproximativ 137 au părăsit economia, ceea ce reflectă pierderea structurii antreprenoriale.

În paralel, inflația de aproape 9,7% la finalul anului 2025 a redus veniturile reale ale populației.

„Oamenii nu au devenit neapărat pesimiști, dar au devenit atenți. Au amânat achiziții, au redus cheltuieli și au început să aștepte. Economia, atunci când toți actorii economici încep simultan să aștepte, încetinește rapid”, subliniază Cristina Chiriac.

Ratingul de țară și percepția agențiilor internaționale sunt, de asemenea, importante: orice deteriorare poate duce la costuri mai mari de împrumut pentru stat și, implicit, presiune asupra economiei prin taxe sau amânarea investițiilor publice.

„Recesiunea tehnică nu este, așadar, principalul pericol. Pericolul real este combinația dintre încetinirea economiei și măsuri fiscale luate prea rapid. Dacă răspunsul la încetinire va fi creșterea presiunii fiscale, economia nu va fi stabilizată, ci contractată. O economie fragilă nu se tratează prin frânare simultană a consumului și a investițiilor”, avertizează Chiriac.

Corecția deficitului bugetar este necesară, dar modul de implementare este esențial: ajustările fiscale rapide într-o economie deja încetinită pot reduce exact consumul care susține activitatea. Încrederea economică devine factorul cheie: când antreprenorii și populația își schimbă comportamentul de consum din cauza incertitudinii, încetinirea se accentuează și poate deveni criză.

În concluzie, România nu se află într-o criză financiară profundă, dar se află într-un punct sensibil, în care deciziile publice și comportamentul colectiv vor influența evoluția economiei în următorii ani.

„Întrebarea reală nu este dacă România a intrat în recesiune tehnică. Întrebarea este dacă vom gestiona această etapă ca pe o corecție temporară sau dacă, prin acumularea prudenței și a incertitudinii, vom transforma o încetinire într-o criză”, a încheiat Cristina Chiriac.