România are cea mai mare gaură bugetară din UE! Guvernul Ciolacu a blocat finanțarea pentru ministere vitale

Anul 2025 a început cu o promisiune bugetară care s-a dovedit iluzorie: Guvernul Ciolacu 2 a alocat sume insuficiente pentru mai multe ministere esențiale, inclusiv Sănătate, Educație, Apărare și Sport. Deși bugetul părea, în aparență, echilibrat, realitatea din teren arată un colaps financiar iminent în instituții cheie, unde lipsa fondurilor începe deja să producă efecte grave, conform G4Media.ro.

Motivul ar fi manipularea artificială a cifrelor din Legea bugetului, prin care deficitul bugetar a fost cosmetizat la 7% din PIB, deși specialiștii spun că, în lipsa unor reforme dureroase, acesta se apropie de 10%.

Potrivit unor oficiali guvernamentali, situația a fost creată intenționat: ministerele au primit bani doar pentru primele luni ale anului, cu ideea că „se va completa la rectificare”. Între timp, însă, statul român a început deja să acumuleze datorii de miliarde de lei către furnizori, iar instituțiile nu își mai pot desfășura activitatea în condiții normale.

Haos în Sănătate: Spitalele nu mai primesc bani suficienți

Un exemplu grav este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care a primit cu 11 miliarde de lei mai puțin decât necesarul minim de funcționare. Potrivit președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, nevoia reală pentru 2025 era de aproape 100 de miliarde de lei, însă guvernul a alocat doar 77 de miliarde.

Ministerul Finanțelor deblochează lunar mai puțin decât necesarul real pentru decontarea serviciilor medicale. În loc de 5 miliarde de lei pe lună, sunt virați doar 4 miliarde.

Diferența se transformă în datorii, adică arierate către spitale și farmacii, ceea ce pune în pericol accesul pacienților la tratamente compensate sau gratuite.

Educația, din nou în criză: Bani doar pentru câteva luni de salarii

Nici educația nu scapă. Ministrul Daniel David a confirmat că ministerul pe care îl conduce a primit un buget de austeritate, care nu acoperă salariile profesorilor și bursele elevilor până la finalul anului.

Soluția propusă de guvern? Să aștepte rectificarea.

Apărarea și Sportul, victime colaterale

La Ministerul Apărării, situația e similară. Nu au fost furnizate detalii oficiale, dar surse guvernamentale indică aceeași problemă: subfinanțare cronică, într-un moment în care contextul geopolitic cere mai multă vigilență.

La Agenția Națională pentru Sport, competițiile internaționale abia mai pot fi organizate. Pentru a putea găzdui Campionatul Mondial de Natație pentru juniori, agenția a fost nevoită să mute bani între capitole bugetare, recurgând la artificii financiare pentru a „acoperi rușinea”. Alte federații sportive au rămas complet fără bani.

În mod obișnuit, problemele de acest tip erau acoperite la rectificarea bugetară din toamnă. Însă în 2025, situația este mult mai gravă: în anul electoral 2024, guvernul Ciolacu 1 a semnat contracte de investiții masive, mai ales pentru primari, prin Ministerele Dezvoltării și Transporturilor. Aceste contracte nu pot fi tăiate acum, ceea ce înseamnă că banii rămași pentru Educație, Sănătate sau Apărare sunt aproape inexistenți.

Premierul Ilie Bolojan a recunoscut pe 10 august că România a semnat „contracte mult peste posibilitățile sale”, iar acum statul nu mai are de unde să facă rost de bani fără să afecteze sectoarele vitale.

Reacțiile guvernanților: „Trebuiau să reducă cheltuielile”

Fostul premier Marcel Ciolacu și fostul ministru de Finanțe Tanczos Barna, acum vicepremier, spun că bugetul nu a fost greșit, ci că ministerele trebuiau să raționalizeze cheltuielile. Potrivit lor, bugetul a fost adoptat transparent și cu asumare, iar toate instituțiile ar fi fost de acord cu reducerile.

Ciolacu insistă că România a trebuit să își asume, în fața Comisiei Europene, o reducere drastică a deficitului bugetar, de la 9,3% în 2024 la 7% în 2025. Problema, spune el, este că unele ministere nu au aplicat reformele necesare pentru a se încadra în buget.

În 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din întreaga UE, 9,3% din PIB. Deși guvernul Ciolacu 1 a majorat pensiile, salariile și investițiile, efectele s-au dovedit nesustenabile. Aceste cheltuieli record, combinate cu promisiuni electorale fără acoperire, au împins România în cea mai gravă criză bugetară de după pandemie, potrivit G4Media.ro.

Ironia finală este reprezentată de faptul că Marcel Ciolacu, deși a folosit bugetul ca instrument electoral, a ratat calificarea în turul 2 la alegerile prezidențiale, fiind primul lider PSD care nu ajunge în finală.

În loc de reforme reale, Guvernul Ciolacu 2 a ales să umfle cifrele și să mascheze criza financiară sub un strat subțire de promisiuni. Rezultatul este o gaură bugetară imensă, ministere paralizate de lipsa fondurilor și un nou executiv nevoit să repare un sistem deja fisurat. Iar adevărata întrebare rămâne: cât mai poate merge această „contabilitate creativă” fără ca sistemul să se prăbușească complet?