România, campioană la consumul redus de fructe și legume în UE! Aproape trei sferturi dintre români nu mănâncă zilnic

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România se confruntă cu o situație paradoxală: deși dispune de un potențial agricol ridicat, țara noastră înregistrează cel mai scăzut consum de fructe și legume din Uniunea Europeană. Aproape 75% dintre români nu consumă zilnic nici măcar o porție de fructe sau legume, iar doar 2,4% ating recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de cinci porții pe zi.

România, campioană la consumul redus de fructe și legume în Uniunea Europeană!

Potrivit datelor Eurostat, prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, 24% dintre români consumă între una și patru porții pe zi. În contrast, media UE27 arată că doar 33% dintre europeni nu consumă zilnic fructe și legume, în timp ce 55% mănâncă între una și patru porții, iar 12% ating sau depășesc cele cinci porții recomandate. Chiar și în Europa Centrală și de Est, România rămâne în urma altor țări precum Cehia, Polonia sau Bulgaria.

Această diferență are legătură și cu producția internă de fructe și legume. România deține aproximativ 8,1% din terenul arabil al UE, dar contribuie cu doar 1,9% la producția europeană de legume și 5,4% la producția de fructe. În comparație, Polonia utilizează 9% din terenul agricol al UE, dar produce 16% din fructele și 8% din legumele Uniunii. Subproducția României generează dependență de importuri și prețuri mai ridicate, ceea ce afectează consumul, mai ales în rândul gospodăriilor cu venituri mici.

Experții subliniază că această situație creează un cerc vicios: producție insuficientă, importuri mai mari, prețuri ridicate la raft și, în final, consum redus. În plus, consumul scăzut de fructe și legume are un impact direct asupra sănătății populației, fiind asociat cu riscuri mai mari pentru bolile netransmisibile și o productivitate mai scăzută. Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi, dar România se află pe ultimul loc în Europa la respectarea acestei ținte.

Problema nu este doar de sănătate, ci și economică. Stabilitatea prețurilor și accesul populației la alimente sănătoase depind de creșterea producției interne și de sprijinirea consumatorilor vulnerabili. În acest sens, specialiștii recomandă intervenții coordonate între stat și agricultori, dezvoltarea unei strategii naționale pentru alimentația sănătoasă și stabilirea unor obiective anuale de producție și consum.

România are resursele necesare pentru a-și crește producția de fructe și legume și pentru a reduce dependența de importuri. Este nevoie, însă, de politici publice coerente, investiții în agricultură și programe de informare a populației privind alimentația sănătoasă. Numai printr-o abordare integrată poate fi asigurat accesul la alimente proaspete pentru toate categoriile sociale și poate fi stimulat un stil de viață mai sănătos în întreaga țară.

Pe termen lung, creșterea consumului de fructe și legume ar putea contribui la reducerea problemelor de sănătate publică, la scăderea costurilor medicale și la consolidarea economiei prin dezvoltarea sectorului agricol și reducerea dependenței de importuri. România are toate premisele să își valorifice potențialul agricol și să se alinieze standardelor europene în materie de alimentație sănătoasă, însă acest lucru necesită voință politică și implicarea activă a tuturor actorilor din domeniu.