România riscă un blackout general dacă se întâmplă acest lucru! Anunțul făcut de ministru

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România riscă în orice moment un blackout general dacă există un vârf de consum. Aproape era să se întâmple de Paște când ministrul Energiei vorbea despre decuplarea capacităților de producție.

Situația pe care o traversează România este una strigătoare la cer. România este un producător cert, net de energie însă prețurile la energie sunt mari și pe lângă aceste aspecte, țara noastră importă energie.

România riscă un blackout general dacă se întâmplă acest lucru! Anunțul făcut de ministru

În timpul minivacanței de Paște, România s-a aflat în pragul unui blackout – un scenariu de-a dreptul scandalos pentru o țară europeană în 2025. Consumul redus de energie, suprapus peste o producție care a depășit capacitatea de absorbție a rețelei, a dus la o situație paradoxală: deși producția era ridicată, România a continuat să importe energie, iar prețurile au rămas inexplicabil de mari. În loc să profite de acest excedent, sistemul energetic românesc a clacat, demonstrând o dată în plus lipsa de viziune și haosul administrativ din domeniu.

13:38, 30 Jun 2026

FOTO Risc de blackout în România pe fondul caniculei. Ministerul Energiei a convocat un comandament de urgență

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, recunoaște într-un mod aproape nepăsător că țara a pierdut peste 7.000 MW din capacitățile stabile de producție – o consecință directă a unor decizii pripite în procesul de tranziție energetică. Într-o declarație care ar fi trebuit să ridice semne de alarmă, Burduja spune că România a ajuns să depindă de importuri tocmai în momentele de vârf de consum. Mai mult, admite că aceste importuri vin, adesea, din surse poluante, cum ar fi centralele pe cărbune din alte state. Cu alte cuvinte, România renunță la propriile surse de producție, în timp ce importă energie mai scumpă și mai murdară. Asta ar trebui să însemne falimentul oricărei strategii energetice, nu „o mare oportunitate de a deveni hub regional”, așa cum o numește pompos ministrul.

Sebastian Burduja ne spune numai generalități

La conferința „Energy road – Energie la tine acasă”, Burduja a ținut un discurs plin de generalități, în care a vorbit despre „puncte de inflexiune” și „schimbări de paradigmă”, dar fără să ofere soluții clare. Strategia energetică națională, despre care spune că este „prima după 17 ani”, pare mai degrabă o înșiruire de intenții vagi, în timp ce realitatea din teren arată colapsul: rețele neadaptate, producători falimentați, și un stat complet dependent de importuri în momentele critice.

În mod ironic, Burduja s-a lăudat și cu atragerea a 14 miliarde de euro din fonduri europene în domeniul energetic. Însă, în același discurs, recunoaște că în ministerul său există „câteva zeci de oameni” care trebuie să gestioneze tot acest portofoliu imens, de la lansarea apelurilor de finanțare până la monitorizare și plăți. Cu alte cuvinte, fondurile sunt, dar capacitatea administrativă lipsește, iar proiectele se blochează în birocrație.

În loc să-și asume dezastrul și să explice de ce, în ciuda tuturor resurselor, România stă în întuneric la propriu și la figurat, Burduja preferă să repete lozinci despre „hub energetic” și „șanse istorice”. Realitatea este alta: România e dependentă energetic, cu o rețea incapabilă să absoarbă producția, cu prețuri tot mai mari și cu un sistem administrativ care se sufocă sub propria incompetență. Și totuși, nimeni nu răspunde. Așadar, în orice moment de consum ridicat, România riscă blackout.