România și Bulgaria față în față cu Lukoil. O decizie rapidă versus amânare strategică

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Autoritățile bulgare au acționat cu rapiditate după ce gigantul rus Lukoil, vizat de sancțiunile SUA, a rămas fără cumpărător pentru activele sale internaționale. La finalul săptămânii trecute, după ce traderul de mărfuri Gunvor Group și-a retras oferta de achiziție, Parlamentul bulgar a adoptat o lege de urgență prin care statul poate prelua controlul complet asupra operațiunilor Lukoil din Bulgaria. Măsura vizează atât rafinăria Neftochim Byrgas, cât și rețeaua extinsă de benzinării și terminale petroliere ale companiei, cu venituri anuale estimate la peste 8 miliarde de euro.

Guvernul bulgar urmează să numească administratori speciali care să preia conducerea afacerilor locale, în timp ce compania rusă nu va avea drept de vot și nu va putea contesta decizia statului. Prim-ministrul Rosen Jelyazkov a subliniat că obiectivul este respectarea sancțiunilor americane și prevenirea finanțării războiului din Ucraina.

Totodată, Bulgaria a solicitat o derogare de șase luni de la sancțiunile SUA pentru a garanta continuitatea aprovizionării cu combustibil, Neftochim furnizând aproximativ 80% din necesarul țării.

Bulgaria ia decizia în forță, România amână soluția pentru Lukoil

Pe de altă parte, România se mișcă mult mai precaut. Autoritățile române nu au luat încă o decizie clară privind Lukoil, a cărei rafinărie Petrotel Ploiești și rețea de 320 de benzinării sunt vizate de sancțiunile americane care intră în vigoare pe 21 noiembrie. Potrivit unui oficial guvernamental citat de HotNews, în România „activul strategic nu este rafinăria, ci rețeaua de benzinării”, iar guvernul așteaptă clarificări de la SUA înainte de a adopta o poziție.

Rafinăria Petrotel are o capacitate anuală de aproximativ 2,4 milioane de tone, fiind mai mică decât Petrobrazi (4,5 milioane tone) și Petromidia (4,8 milioane tone). Încercările Lukoil de a vinde rafinăria au eșuat timp de aproape un deceniu, investitorii fiind descurajați de starea învechită a instalațiilor și de necesitatea unor investiții masive.

În paralel, autoritățile din Republica Moldova au solicitat o derogare temporară de la sancțiuni pentru a asigura aprovizionarea cu combustibili, derulând discuții cu Bulgaria, România și operatori precum Rompetrol. Ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, a subliniat că scopul este menținerea aprovizionării populației și evitarea perturbărilor cotidiene.

România, prin Ministerul Energiei, a transmis o poziție oficială abia la o săptămână după anunțul sancțiunilor SUA, precizând că va lua o decizie finală după clarificarea structurii acționariatului și a provenienței capitalului potențialilor investitori. Ministrul Bogdan-Gruia Ivan a declarat pentru Politico că România este pregătită operațional pentru orice scenariu, dar guvernul evită să ia decizii pripite sau să comenteze public pe această temă.

În Bulgaria, pregătirile pentru preluarea controlului asupra Lukoil includ și măsuri de securitate. Poliția și serviciile de contrainformații au fost desfășurate la rafinărie și în alte facilități pentru a preveni sabotaje sau incidente, după ce și în alte state europene au existat tensiuni legate de activele rusești.

Astfel, în timp ce Sofia acționează rapid pentru a transforma criza Lukoil într-o oportunitate de control și stabilitate energetică, Bucureștiul continuă să cântărească opțiunile, evaluând între naționalizare, prelungirea sancțiunilor sau alte soluții menite să protejeze rețeaua de benzinării și securitatea energetică a țării.