România rămâne, în 2025, fără nici un centru funcțional pentru mari arși, deși promisiunile autorităților datează încă din 2014, cu mult înainte de tragedia din Colectiv. Situația a devenit și mai gravă după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat recent declasificarea secției de la Spitalul Floreasca, singura unitate autorizată oficial ca centru pentru mari arși.
Decizia a venit în urma unui control care a arătat că autorizarea centrului, făcută în 2022, pe mandatul lui Alexandru Rafila, s-a realizat cu nereguli atât de grave încât dosarul va fi trimis la Parchet. Medicii și supraviețuitorii Colectiv au avertizat încă de atunci că la Floreasca nu existau condițiile minime pentru un astfel de centru, iar aprobarea a fost făcută „din pix”.
Astfel, pacienții români cu arsuri severe pot fi tratați doar în unități funcționale capabile să gestioneze cazuri medii, aproximativ 20 de paturi în toată țara. În cazurile grave, transferul în străinătate rămâne singura soluție.
Centrele noi, doar pe șantiere
Deși guvernele au promis de 11 ani construirea unor centre moderne, realitatea arată întârzieri masive:
- Timișoara – cel mai avansat proiect, parte din Spitalul Județean de Urgență, unde lucrările sunt realizate în proporție de 75-80%. Noul centru va avea 6 paturi pentru mari arși și ar putea fi gata la finalul lui 2025 sau începutul lui 2026.
- Târgu Mureș – șantierul este la aproximativ 30% execuție. Aici sunt prevăzute 5 paturi pentru pacienți critici și 10 pentru terapie intermediară. Finalizarea: începutul anului 2026.
- București – Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu, lucrările sunt abia la 15% pentru partea de structură. Centrul va avea 10 paturi pentru copii critici și ar urma să fie gata abia în 2027.
Costul total al celor trei centre depășește 220 de milioane de euro, finanțarea venind de la Banca Mondială, iar echipamentele medicale vor adăuga încă aproximativ 100 de milioane de euro.
Promisiuni uitate și birocrație
Primele planuri pentru centre de mari arși au apărut în 2014, printr-o Hotărâre de Guvern care prevedea construirea a patru unități: două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș. Însă, în realitate, doar trei sunt acum în construcție. Proiectul de la Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, destinat adulților, nu a depășit nici măcar faza de proiect.
În 2020, autoritățile inaugurau aici o secție de arși prezentată drept „cea mai modernă din București”, dar care, în realitate, nu are statut de centru pentru mari arși.
Foști miniștri ai Sănătății au recunoscut public eșecul acestor proiecte. Sorina Pintea declara încă din 2018 că birocrația, delăsarea și lipsa de interes au blocat construcția centrelor.
Abia în 2023, guvernul condus de Nicolae Ciucă a aprobat o ordonanță de urgență pentru relansarea lucrărilor la cele trei centre, dar progresele sunt lente, iar termenele de finalizare se împing tot mai mult.
Astăzi, România nu are nici un centru complet funcțional pentru mari arși. În timp ce alte țări tratează astfel de pacienți în unități ultra-specializate, România rămâne la nivelul promisiunilor, cu șantiere întârziate și cu scandaluri legate de autorizări „din pix”.
Pacienții continuă să fie vulnerabili, iar lecțiile din tragedia Colectiv par să fi fost uitate de mult de autorități.