Românii plătesc mai mult pentru fiecare ceașcă de cafea: inflația din 2025 depășește prognoza BNR

România a încheiat anul 2025 cu o inflație anuală de 9,7%, un nivel care depășește estimările Băncii Naționale a României (BNR) și arată cum presiunile economice persistă la peste doi ani după încetinirea globală a inflației, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) în ianuarie 2026.

Inflația nu a fost uniformă: prețurile serviciilor și mărfurilor au crescut diferit, iar consumatorii români resimt erodarea bugetelor în mod subtil, dar constant.

Creșteri de prețuri în decembrie 2025

În luna decembrie 2025, față de aceeași lună din 2024:

• Serviciile au urcat cu 11%,

• Mărfurile nealimentare cu 10,5%,

• Produsele alimentare cu 7,8%.

Datele INS arată o economie afectată de șocuri energetice persistente, costuri operaționale ridicate și schimbări în lanțurile comerciale globale. Fenomenul nu mai e doar numeric: consumatorii simt în fiecare zi cum bugetele personale pierd putere de cumpărare.

Alimentele care lovesc cel mai tare

Coșul alimentar reflectă cel mai clar impactul inflației asupra populației. Unele creșteri sunt șocante:

• Cafea: +24% într-un singur an,

• Fructe proaspete: +15%,

• Produse zaharoase: +14%,

• Carne de vită: +12%,

• Lapte: +11%,

• Pâine: +10%.

Și chiar ouăle, adesea considerate stabile, s-au scumpit cu peste 10%.

Există și excepții: cartofii (-11%), legumele conservate (-1,4%), leguminoasele (-4,1%) și o ușoară reducere a prețului la zahăr (-0,35%). Totuși, aceste ajustări nu schimbă direcția generală: prețurile cresc aproape peste tot.

Serviciile au condus creșterile:

• Transport feroviar: +24%,

• Zboruri aeriene: +18%,

• Igienă, cosmetică și reparații: +14% – 18%,

• Chiriile: +9%,

• Asistență medicală: +13,6%.

Creșterile indică presiuni salariale și lipsa alternativelor, afectând direct standardul de viață.

Energia, adevăratul șoc al anului

Cel mai mare impact asupra coșului de consum a venit din energie:

• Electricitate: +60% după eliminarea schemei de plafonare,

• Energie termică: +19%,

• Publicații: +10%,

• Detergenți: +9%,

• Tutun: +6,9%,

• Medicamente: +5,5%,

• Combustibili: +3,9%.

Aceste creșteri au transformat nevoile de bază într-o presiune financiară constantă pentru români.

Spre finalul anului 2025, prețurile nu au mai scăzut nici la servicii, nici la mărfuri nealimentare, semnalând o inflație structurală: costuri operaționale ridicate, prețuri „lipicioase” și ajustări lente ale companiilor.

Pe total, inflația medie anuală a fost 7,3% în 2025, comparativ cu 5,6% în 2024, intrând România într-un moment de ambiguitate macroeconomică pentru 2026.

BNR și-a menținut o postură prudentă, companiile își ajustează prețurile lent, iar consumatorii învață o lecție clară: inflația nu are nevoie de crize spectaculoase pentru a eroda bunăstarea, poate face acest lucru tăcut, lună după lună.