Salvare in extremis pe timp de secetă: Soluția radicală a Ungariei care a repornit centrala nucleară

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ungaria a salvat centrala nucleară de la Paks construind un prag subacvatic ce a crescut nivelul apei cu 15-20 de cm.

Seceta severă care a lovit continentul european în ultima perioadă a pus la grea încercare infrastructura energetică din mai multe state, forțând autoritățile să recurgă la soluții de criză pentru a menține funcționale unitățile strategice. Un exemplu clar de intervenție rapidă vine din țara vecină, unde lucrările de urgență demarate în albia fluviului au început să genereze rezultate concrete pentru sectorul energetic, grav afectat în ultimele săptămâni.

Soluția inginerească ce a ridicat nivelul Dunării la Paks

Situația critică a impus o reacție pe măsură din partea autorităților de la Budapesta. În mod normal, centrala de la Paks asigură aproape jumătate din totalul de energie electrică produsă în Ungaria, fiind un pilon central al securității energetice naționale. Totuși, din cauza secetei prelungite, unitatea ajunsese să funcționeze la o cotă de avarie, reprezentând doar aproximativ 25% din capacitatea sa maximă. Din cele opt turbine disponibile, doar două mai erau în funcțiune, iar riscul unei opriri complete devenise iminent.

Pentru a evita un colaps energetic, s-a luat decizia accelerării unor lucrări hidrotehnice complexe menite să ridice nivelul Dunării la Paks. Concret, soluția pe termen lung asumată constă în construirea unui prag artificial masiv pe fundul fluviului, situat pe tronsonul dintre Paks și Dunaszentbenedek. Acest baraj subacvatic are rolul fundamental de a menține un volum suficient de apă în zona canalului de captare, o resursă vitală pentru sistemul de răcire al reactoarelor nucleare.

20:40, 13 Aug 2026

FOTO Ce se întâmplă după oprirea centralei nucleare de la Cernavodă. Anunțul făcut de Ministerul Energiei

18:10, 12 Aug 2026

FOTO Primul oraş din România care va rămâne fără apă timp de 24 de ore din cauza secetei

Conform datelor oficiale, șantierul a fost deschis pe data de 12 august. Proiectul implică scufundarea unor cantități uriașe de piatră și materiale de construcție în albia fluviului. Costurile acestei intervenții de proporții sunt estimate la aproximativ 6,165 miliarde de forinți, iar termenul de finalizare completă este preconizat pentru sfârșitul lunii noiembrie a acestui an.

Politicianul maghiar Peter Magyar a anunțat succesul primei etape a acestor lucrări pe rețelele de socializare, confirmând că eforturile au dat deja roade. Iată declarația exactă privind reușita operațiunii:

„Muncă uriașă, rezultat uriaș! Pragul de fund ridică deja nivelul apei cu 15-20 de centimetri. Nu mai trebuie oprite cele două turbine aflate în funcțiune, iar de duminică începe repornirea celorlalte. De vinerea viitoare, centrala nucleară de la Paks ar putea produce la capacitate maximă”

Până la definitivarea pragului de piatră, s-a apelat și la o manevră temporară de urgență. Două barje de mari dimensiuni, având o lungime de aproximativ 80 de metri, au fost scufundate direct în apropierea canalului de captare al centralei. Rolul acestora este de a încetini viteza de curgere a apei și de a crea un efect de retenție care să stabilizeze eficient nivelul Dunării la Paks.

Paralela cu România: De ce Cernavodă a trebuit să oprească reactoarele

Criza hidrologică nu a ocolit nici România, situația de la noi fiind izbitor de asemănătoare cu cea din statul vecin, însă cu un deznodământ diametral opus. La centrala nucleară de la Cernavodă, eforturile și măsurile de urgență implementate nu au fost suficiente pentru a menține reactoarele în funcțiune.

Seceta extremă și nivelul record de scăzut al fluviului au dus la o decizie radicală: oprirea controlată a Unității 2, ultimul reactor aflat încă în funcțiune. În condiții normale de operare, cele două unități de la Cernavodă, fiecare având o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, asigură împreună aproape 20% din producția totală de electricitate a României.

Este important de menționat că și autoritățile române au încercat să aplice intervenții de excepție pe Dunăre. Au fost executate lucrări pentru redistribuirea debitului către zona canalului de captare a centralei dobrogene și s-a recurs, de asemenea, la metoda scufundării unor barje. Cu toate acestea, din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile, nivelul apei a continuat să scadă vertiginos. Când s-a atins o limită critică de siguranță, specialiștii de la Nuclearelectrica au decis că reactoarele trebuie oprite preventiv.

În timp ce Ungaria a reușit, printr-o mobilizare masivă de fonduri și utilaje, să crească nivelul Dunării la Paks și să evite oprirea totală, situația de la Cernavodă subliniază vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața schimbărilor climatice extreme și necesitatea unor strategii pe termen lung pentru gestionarea resurselor de apă.