În sistemul sanitar internările care nu sunt necesare vor fi reduse și spitalele se vor reorganiza în funcție de nevoile pacienților.
Pânâ în 2030 ministerul vrea să taie peste 23.000 de paturi. Măsura este necesară în contextul în care sute de unitați sanitare primesc bani de la stat pentru internări fictive. Autoritățile spun însă că în paralel se dezvoltă spitalizarea de zi și ambulatoriu așa cum se practică în sistemele eficiente, din vestul Europei.
În spitalele de stat sunt acum apoape 120 de mii de paturi.
Conform datelor Eurostat, România depășește considerabil media Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de paturi din spitale, cu o medie de 727 la 100 de mii de locuitori. (media UE 516,3 paturi la 100.000 de locuitori). Franța, un stat cu un sistem de sănătate avansat și bine organizat, înregistrează 549,9 paturi la 100.000 de locuitori, cu aproximativ 25% mai puțin decât România. În Italia, sistemul medical este structurat diferit, având doar 308,5 paturi la 100.000 de locuitori, iar Suedia una dintre țările cu cele mai reduse rate de spitalizare din UE, dispune de doar 189,9 paturi la 100.000 de locuitori.
Numărul paturilor se reduce cu 20% în următorii ani
Ministerul vrea ca până în 2030 să taie 20% din paturile din spitalele de stat, adică să renunțe la peste 23 de mii.
Măsura este necesară în condițiile în care analizele autorităților au arătat că statul încurajează risipa și dă bani pe paturi goale, nu pentru bolnavi. În zeci de unități sanitare, cheltuielile cu salariile depășesc 80% din buget, mai mult decât tratamentele pacienților.
Și nu puține sunt situațiile în care apar internări fictive, doar pentru a scoate bani de la casa de asigurări de sănătate. S-a întâmplat de exemplu la Spitalul Județean din Reșița, unde pacienții din documente nu erau în saloane. Dar și la Spitalul Orășenesc Oțelu Roșu ori la cel din Turnu Măgurele, unde angajații susțin că internările fictive ar fi fost o practică.
Motivul pentru care se reduce numărul de paturi
Odată cu reducerea numărului de paturi, autoritățile vorbesc despre dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate și a internărilor de zi, așa cum se practică în țările din vestul Europei.
„Explicația cum că nu sunt suficienți medici în ambulatoriu nu mai stă în picioare, pentru că a fost modificată legislația și există obligativitatea ca prin rotație, în limita disponibilităților și a cabinetelor toți să efectueze consultații. Colegii lucrează la modificările pentru a pune în aplicare încerca să dezvoltăm și mai mult spitalizarea de zi care să fie plătită în funcșie de numărul și tipul de servicii”, explică Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Documentul care prevede aceste schimbări este în pus în transparență pe site-ul Ministerului Sănătății.