Sărbătoare importantă în Biserica Ortodoxă. Tradiții de Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României

Biserica Ortodoxă îl sărbătorește astăzi, 30 noiembrie 2021, pe Sfântul Apostol Andrei, considerat ocrotitorul României, cel dintâi chemat de Mântuitorul Iisus. De sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, creștinii respectă și o serie de tradiții și obiceiuri. În plus, în această zi, milioane de români își sărbătoresc și ziua onomastică

Sărbătoare importantă în Biserica Ortodoxă Română. Creștinii-ortodocși îl cinstesc astăzi pe Sfântul Apostol Andrei, considerat a fi cel dintâi apostol chemat de Mântuitorul Iisus. Pentru români, sărbătoarea este cu atât mai importantă, cu cât Sf. Andrei este considerat a fi și ocrotitorul întregii Românii. În această zi, câteva milioane de români ce poartă numele de Andrei sau Andreea și derivate din aceste nume își serbează onomastica.

Andrei a fost ucenicul lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Iisus, l-a urmat pe Mântuitor, devenind astfel primul apostol. Pentru credința sa, Sf. Andrei a murit ca martir, răstignit pe o cruce în formă de X. În secolul 15, Papa Pius al II-lea a mutat relicvele Sfântului Andrei în catedrala „Sfântul Petru” de la Roma. În anul 1964, capul Sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras. De atunci, Sfântul este considerat patronul mai multor state și orașe din întreaga lume. Sf. Apostol Andrei este patron al Scoției, al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei și al Rusiei.

stirilebzi.ro

Veste proastă pentru pensionari! Banii ajung mai târziu de Paşte!

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei în Biserica Ortodoxă

De asemenea, este patronul orașelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge sau Patras. Creștinii sunt îndemnați să citească și acatistul Sfântului Apostol Andrei în această perioadă. Acatistul Sfântului Apostol Andrei se începe cu rugăciunile începătoare, după care se continuă cu Troparul Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat și cu cele 13 condace și icose. La final, se cistesc din nou Icosul 1 și Condacul 1, după care se rostește rugăciunea către Sfântul Andrei. Această zi de sărbătoare este însemnată în calendarul ortodox cu cruce roșie, potrivit deciziei Bisericii Ortodoxe din 1995. Fiind atât de apreciat de români, Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat ocrotitorul României în anul 1997. Din 2012, ziua de 30 noiembrie a devenit zi de sărbătoare legală, zi în care nu se lucrează.

Zi plină de tradiții de sărbătoarea Sf. Ap. Andrei

Această sărbătoare este și una plină de tradiții. De Sf. Andrei sau Sântandrei, cum i se mai spune sărbătorii, românii făceau petreceri de pomină, asemănătoare cu Revelionul. Pentru a fi feriți de acțiunea malefică a moroilor și strigoilor, tinerii camuflau și ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele și ușile casei unde se desfășura petrecerea înainte de lăsatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local, Noaptea strigoilor. Ziua Sfântului se mai cheamă și Ziua lupului. Încă din vremea dacilor se credea că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, își poate îndoi gâtul țeapăn și nimic nu scapă dinaintea lui. Ziua este una plină de superstiții

. Astăzi, 30 noiembrie 2021, se serbează prin nelucru în casă, ca să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci și pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum. Tot din cauza lupilor nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptană, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană și nu se dă nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuși, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. În plus, la miezul nopții de Sf. Andrei se deschid cerurile.