Schitul Darvari. Iată ce trebuie să știi despre lăcașul de cult cu o istorie de aproape 200 de ani

Schitul Darvari este un așezământ monarhal ctitorit în anul 1834 de Mihail și Elena Darvari. Acesta este situat în centrul Capitalei, pe starda Schitul Darvari nr. 3, în sectorul 2. Schitul este cunoscut pentru atmosfera sa de liniște pentru hramurile „Învierea Sfântului Lazăr” și „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, dar și pentru istoria sa marcată de închideri, restaurări și redeschideri succesive, până la statutul său de Paraclis Patriarhal.

Chiar dacă este situat într-un oraș aglomerat precum Bucureștiul, Schitul Darvari rămâne un loc aparte, ferit de agitație. Lăcașul de cult este cunoscut pentru liniștea sa, fiind un loc în care foarte mulți credincioși se retrag pentru un moment de reculegere. De-a lungul celor aproape două secole de existenșă, schitul a traversat mai multe perioade dificile, fiind închis de mai multe ori, dar a reușit să se mențină și să-și păstreze valoarea spirituală.

Ce trebuie să cunoști despre Schitul Davari

Schitul Darvari a fost ctitorit în anul 1834 de către căminarul Mihail Davari și soția sa Elena, pe un teren achiziționat în apropierea Bisericii Icoanei. Construcția inițială a fost o biserică modestă din lemn, fără turlă, înconjurată de ziduri groase, destinată rugăciunii familiei ctitorilor și apropiaților acestora. Hramul inițial a fost „Învierea Sfântului Lazăr”, la care s-au adăugat ulterior „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”.

02:00

FOTO Doi soți din Iași ajută nomazii din Kenya de aproape 20 de ani. Matilda și Ștefan Andrici au mers în deșert pentru a trăi alături de tribul Gabra

20:41, 03 Feb 2026

FOTO Anchetă în Biserică! Episcop din România, vizat într-un caz de abuz asupra unei minore

La un an de la ctitorire, în 1835, s-a format prima obște monarhală, alcătuită din 12 călugărițe, condusă de maica stareță Sofia. Activitatea monarhală a continuat până în anul 1864, când, în urma legii securizării averilor mănăstirești, schitul a fost închis, iar călugărițele au fost trimise la alte mănăstiri din jurul Bucureștiului.

O altă etapă a început în anul 1869, când călugării români de la Schitul Podromul din Muntele Athos primesc permisiunea de a se adăposti la Davari. În acea perioadă, viața monarhală a cunoscut o revigorare, slujbele fiind săvârșite după tipicul athonit. Tot în acea perioadă a fost organizată o mică tipografie religioasă și o făbricuță de lumânări, iar schitul a fost cunoscut pentru activitatea sa culturală și duhovnicească.

Cum și-a continuat activitatea Schitul Davari

La sfârșitul secolului al XIX-lea, clădirile schitului se aflau într-o stare avansată de degradare, motiv pentru care au fost realizate ample lucrări de reparații. În perioada 1933-1934, nepotul ctitorului, generalul Mihail Darvari, a reconstruit biserica în forma actuală, îmbinând stilul muntenesc cu cel oltenesc. Planurile au aparținut arhitectului Gheorghe Simotta, iar pictura interioară în frescă a fost realizată de pictorul Iosif Keber, în stil neo-bizantin.

În anul 1959, autoritățile comuniste au decis închiderea Schitului Darvari, iar cei 13 călugări care viețuiau acolo au fost mutați la Mănăstirea Cernica. Lăcașul a funcționat ulterior ca biserică de mir. După anul 1989, au fost demarate lucrări de restaurare, iar în 1992 întregul ansamblu a fost declarat monument istoric.

Redeschiderea oficială ca așezământ monahal a avut loc în anul 1996. Ulterior, chiliile, clopotnița și anexele au fost refăcute, iar viața monahală a fost reorganizată.

În cele din urmă, din februarie 2020, Schitul Darvari are statut de Paraclis Patriarhal, fiind în prezent un loc frecventat atât de credincioși, cât și de cei care caută liniște și reculegere în centrul Capitalei.