Se dau singuri în judecată… pentru măriri de salariu! Ce fac mai mulți primari

Situație fără precedent în Botoșani: mai mulți primari și-au dat în judecată… propriile primării. Într-un demers colectiv ce pare desprins dintr-un scenariu absurd, edilii cer salarii mai mari și despăgubiri, după ce spun că au fost „lăsați în urmă” de creșterea salariului minim pe economie. Împreună cu sute de angajați din subordine, au deschis un proces care a stârnit controverse și reacții surprinzătoare, mai ales că unii primari susțin acum că nici nu știau ce au semnat.

Și-au dat singuri în judecată instituțiile ca să-și mărească salariile

Situație greu de imaginat în Botoșani: 17 primari și-au dat în judecată… propriile primării. Totul pentru a obține lefuri mai mari și despăgubiri, susținând că grila de salarizare a fost „pierdută” în valul de majorări succesive ale salariului minim.

Conform botosaninews.ro, procesul a fost deschis la Tribunalul Botoșani de Sindicatul Național al Salariaților din Comune și Orașe, în colaborare cu Asociația Comunelor din România, cei 17 edili și 251 de funcționari din primării. Miza? Refacerea grilei salariale și recuperarea sumelor pierdute în ultimii trei ani.

Cer salarii mai mari și spun că „nu se pot face servicii de calitate pe bani puțini”

Edilii și angajații primăriilor cer recalcularea salariilor în funcție de noile praguri stabilite de creșterile salariului minim. Sindicaliștii spun că „podeaua a urcat, dar plafonul a rămas pe loc”, iar sistemul de salarizare a fost complet dat peste cap.

Un primar PNL a declarat pentru HotNews: „Salariile sunt foarte mici. Nu poți avea servicii publice de calitate pe lefuri atât de mici”.

Un alt primar, de la PSD, susține că a pierdut deja trei angajați din cauza salariilor prea mici: „Vin, întreabă cât e salariul, le spun 3.300. Răspunsul? Mulțumesc, rămân la sparanghel în Germania”.

Printre semnatarii acțiunii se numără edili din comunele Albești, Broscăuți, Cordăreni, Cristinești, Hudești, Durnești, Mileanca, Todireni și chiar orașul Săveni. În total, 18 localități sunt implicate în acest proces inedit.

Primarii și viceprimarii cer despăgubiri de peste 22.000 de lei fiecare, sumă care, spun ei, reprezintă pierderile salariale acumulate între 2022 și 2025. Funcționarii solicită și ei daune de 20.495 de lei de persoană.

Unii spun că n-au știut că s-au dat în judecată

Situația capătă și accente de comedie administrativă. Unii primari susțin că nu au știut exact ce au semnat.

Dorina Tiron (PNL), primărița din Broscăuți, spune că nu știa că apare pe lista reclamanților: „Dacă angajații au ales să facă asta, e dreptul lor. Justiția va decide”.

Cristian Cîmpanu (PSD), primarul din Albești, declară că semnătura i-a fost „cerută pentru altceva”: „Trebuie să fac o cerere azi. Mi-e și rușine… eu n-am semnat împuternicire”.

Un alt edil, Cristian Dumitraș (PSD) din Cordăreni, spune că nu mai găsește oameni dispuși să lucreze în administrație: „Salariile sunt între 2.600 și 3.300 de lei. Posturi scoase la concurs, dar nu vine nimeni. Mai bine merg două luni la sparanghel și câștigă mai mult”.

Președintele SCOR, Dan Cârlan, susține că această acțiune nu este un caz izolat: „Este o acțiune colectivă, în toate județele. Baza legală este o decizie a Înaltei Curți”.

Cazul ridică întrebări serioase despre cum se aplică legislația salarizării în sistemul public, dar și despre cât de departe sunt dispuși unii să meargă pentru o mărire de leafă — chiar și până în instanță, dându-se singuri în judecată.