Eveniment-Social

Se întâmplă la faimoasa Curte Domnească din județul Iași! Specialiștii s-au pronunțat în legătură cu soarta pe care o va avea construcția (EXCLUSIV)

Publicat: 07 nov. 2020
Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a dat verdictul în legătură cu procesul de consolidare, restaurare, conservare și punere în valoare a Ansamblului Curții Domnești din orașul Hârlău, județul Iași
Ansamblul aflat la marea Curte Domnească din județul Iași intră în reabilitare și restaurare! Lucrările vizează vestigiile istorice din orașul Hârlău

Faimoasa Curte Domnească din județul Iași este la un pas să intre într-un amplu proces de consolidare, restaurare, conservare și punere în valoare! Este vorba despre Ansamblul Curții Domnești din orașul Hârlău. Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, din cadrul Direcției Județene pentru Cultură, a analizat proiectul și a dat verdictul. La acest moment, specialiștii au făcut o serie de observații necesare pentru ca procesul de reabilitare să demareze. Curtea Domnească din județul Iași, respectiv din orașul Hârlău, datează din anul 1384

 

Spectaculos! Celebra Curte Domnească din județul Iași intră în reabilitare și restaurare! Lucrările vizează vestigiile istorice din orașul Hârlău. Este vorba despre Ansamblul Curții Domnești din orașul Hârlău. Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (CZMI), din cadrul Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Iași a analizat proiectul și a dat verdictul. La acest moment, specialiștii au făcut o serie de observații necesare pentru ca procesul de reabilitare să demareze.

„De acord cu măsurile prezentate de restaurare a bisericii și a ansamblurilor de ruine. Dezacord cu soluția de refacere a două clădiri din incintă (turnul și clădirea refăcută), pe baza similitudinii cu alte obiecte cu aceeași funcțiune din epocă, păstrate în alte ansambluri mănăstirești din Moldova și nu pe bază de documente certe privind incinta din Hârlău”, arată membrii CZMI.

Mai departe, se arată că:

„Această soluție din urmă comportă discuții între restauratori, fiind îndeobște acceptată în cazul unor distrugeri voite, având scopul de a afecta specificul, identitatea cultural-spirituală a unei comunități, refacerea simbolizând reafirmarea și păstrarea acestei identități. Se va crea confuzie, aceste două clădiri, în fapt contemporane, vor fi percepute ca fiind cele originale, aparținând epocii ștefaniene. În cazul necesității construirii acestor două obiective, arhitectura să păstreze spiritul, volumetria epocii, dar cu marcarea clară a realizării la început de secol XXI prin: tehnici constructive, materiale, detalii”, se mai arată în concluziile Comisiei.

Soluția propusă pentru elementele noi adăugate se va încadra în contextul istoric al Ansamblului Curții Domnești de la Hârlău

De asemenea, amânarea aprobării proiectului a avut la bază și faptul că soluția propusă pentru elementele noi adăugate se va încadra în contextul istoric al Ansamblului, dar se va detașa de elementele originale prin conformare volumetrică și materialitate. În conformitate cu prevederile din proiect, clădirea anexă considerată „parazitară” în Expertiza tehnică se desface până la nivelul subsolului unde sunt identificate ziduri cu valoare istorică. Eliberarea amplasamentului este favorabilă percepției de ansamblu a incintei. Prin urmare, se va studia un alt amplasament pentru această funcțiune, fără obturarea imaginii bisericii sau a parcursului spre ansamblul Curții Domnești, iar pentru zidurile cu valoare istorică din subsol se va studia o soluție de punere în valoare fără a fi înglobate într-o nouă construcție care să afecteze imaginea și scara bisericii.

„Soluția finală de punere în valoare a Ansamblului Curții Domnești se va definitiva după realizarea cercetării arheologice preventive, iar eventualele descoperiri se vor cuprinde în documentație și se vor înainta CZMI spre avizare. Se va prezenta o planșă de sistematizare verticală a incintei cu propunerea de preluare a apelor pluviale”, se mai arată în analiza CZMI.

Nu este documentată existența unui „turn ștefanian” pe amplasamentul propus

În plus, se arată că va fi transmis la Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) faptul că, din punct de vedere arheologic/istoric, configurația/întinderea Curții Domnești nu corespunde cu soluția propusă. Nu este documentată existența unui „turn ștefanian” pe amplasamentul propus, iar zidul de incintă cu drumul de strajă trece prin mijlocul Curții Domnești din epoca lui Ștefan cel Mare. Construcțiile propuse nu au suport documentar și obturează imaginea către monument. Trebuie argumentate construcțiile noi. Cu reconstrucția clopotniței…

„Poziția zidului de incintă a fost atestată arheologic? Dacă nu… Ar putea fi continuate ceretările pentru a afla poziția acestui zid. Proiectul poate fi un prilej pentru repornirea cercetărilor arheologice și va suferi modificări în funcție de adevărul istoric. Singurul lucru clar este Restaurarea Bisericii „Sf. Gheorghe” și conservarea ruinelor, amenajarea unui sit vizitabil. Se respinge propunerea, pe baza mărturiilor cuprinse în studiul istoric, nu este o restaurare sau o reconstrucție, ci construcția după imaginație a unei curți în jurul edificiului religios”, a concluzionat echipa CZMI.

Este necesar un studio istorico-arheologic elaborat de către un specialist pentru perioada istorică respectivă, eventual dintre cei care au cercetat zona respectivă sau, oricum, în colaborare cu cercetătorii care au cercetat zona; în acest studiu trebuie să fie scoase în evidență componentele reale care trebuie restaurate prin proiect, documentate în teren. De clarificat dacă există o documentație de urbanism pentru zona construită protejată conform Legii nr. 5/2000 și Ordinului nr. 562/2003.

Ansamblul de la Curtea Domnească din județul Iași, respectiv din orașul Hârlău, datează din anul 1384

Curtea Domnească din județul Iași, respectiv din orașul Hârlău, datează din anul 1384. La Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Iași a fost depus un proiect în acest sens care îl are ca beneficiar Parohia „Sf. M. MC. Gheorghe” prin preotul paroh Dumitru Tincu. Acesta se află în faza de obținere a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) și Studiu de Fezabilitate (SF). Proiectant este arh. Ing. Aurora Târșoagă, iar elaborator S.C. Credo Design S.R.L. Aici, regimul de protecție este: IS-II-a-A-04178 – Ansamblul Curții Domnești, oraș Hârlău, Str. Tăutu Logofăt 16, IS-II-m-A-04178.01 – Biserica „Sf. Gheorghe” și IS-II-m-A-04178.02 – ruinele Curții Domnești.

Curtea Domnească din Hârlău este o curte domnească atestată pentru prima dată în anul 1384 și se află în ruine

Curtea Domnească din orașul Hârlău este o curte domnească atestată pentru prima dată în anul 1384, la o distanță de 74 de kilometri de municipiul Iași. În prezent, se află în ruine. Curtea Domnească din Hârlău este atestată pentru prima dată printr-un act din 1 mai 1384, acolo locuind Doamna Margareta (Mușata), mama domnitorilor Petru I Mușat (1375-1391) și Roman I Mușat (1391-1392). Aceasta este și prima atestare a așezării Hârlău. Mai apoi, în 1492, aici a fost ridicată Biserica „Sf. Gheorghe”. Reședința domnească din Hârlau a fost una dintre preferatele domnitorului moldovean, mai ales către sfârșitul domniei. La 12 iulie 1499, Ștefan cel Mare a semnat la Hârlău „Tratatul de pace cu polonii” regelui Ioan Albert.

La Curtea Domnească din orașul Hârlău au locuit și urmașii lui Ștefan cel Mare

De remarcat că, la Curtea Domnească din Hârlău au locuit și urmași ai marelui domnitor Ștefan cel Mare. După cum relatează cronicarul Grigore Ureche, aici a fost ucis în aprilie 1523 hatmanul Luca Arbore, acuzat de trădare de domnitorul Ștefăniță Vodă (1517-1528). Cronicarul Ureche scria „într-acest an, în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefan Vodă au tăiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fie aflat în viclenie, iară lucrul adevărat nu sa știe”.

Printre domnitorii care au locuit aici se află îndeosebi Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), care a construit în apropierea curții o biserică cu hramul „Sf. Dumitru”. Aici s-au emis hrisoave domnești și s-au încheiat tratate de pace sau de alianță. Rolul Curții Domnești de la Hârlău s-a diminuat după ce domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a mutat capitala Moldovei la Iași, unde a construit o curte domnească. Curtea Domnească din Hârlău decade după moartea lui Radu Mihnea.

Până în anul 1907, pe locul Curții Domnești de la Hârlău aici s-a aflat depozitul de gunoi al orașului și oborul de vite

În anul 1727, curtea domnească era încă intactă. Distrugerea ei s-a produs în secolul al XIX-lea, când localnicii au dărâmat-o pentru a folosi piatra la pavarea străzilor și la construcția de case. Până în anul 1907, aici s-a aflat depozitul de gunoi al orașului și oborul de vite. Între anii 1923-1931, s-au efectuat aici cercetări arheologice sub conducerea acad. Virgil Drăghiceanu. Abia după 1989, cercetările au fost continuate de cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Stela Cheptea. În urma acestora s-au conturat fazele de construcție ale Palatului domnesc și s-a identificat în mare parte planul construcției. Zidurile Curții Domnești de la Hârlău au fost consolidate și restaurate, intenționându-se amenajarea unui muzeu în unele încăperi, cu obiecte descoperite în perimetrul arheologic.





Adauga un comentariu