Șeful Armatei pierde lupta în instanță cu DNA Militar. Telefoanele rămân la procurori în dosarul „nepotismelor din Armată”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Instanța Curții de Apel București a respins contestația formulată de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, în procesul intentat împotriva DNA Militar, confirmând legalitatea măsurilor prin care procurorii i-au ridicat terminalele mobile în cadrul unei anchete penale aflate în desfășurare.

Decizia vine în contextul unui dosar complex în care procurorii militari îl acuză pe șeful Armatei de complicitate la uzurparea funcției, într-o cauză ce vizează presupuse numiri și angajări realizate pe criterii de relații și influență în structurile militare.

Contestația șefului Armatei: măsuri „disproporționate”

În plângerea depusă la Curtea de Apel, Gheorghiță Vlad a cerut anularea ordonanțelor emise de DNA Militar și restituirea telefoanelor ridicate, precum și excluderea probelor obținute în urma acestor măsuri.

Acesta a susținut, prin avocați, că procurorii nu ar fi justificat suficient intervenția și că nu au explicat clar legătura dintre bunurile ridicate și ancheta penală. În opinia sa, măsurile dispuse ar fi fost „lipsite de proporționalitate” și ar fi produs un impact semnificativ asupra imaginii și activității sale, având în vedere funcția de conducere de la vârful Armatei Române.

Apărarea a mai invocat și lipsa unor garanții procedurale speciale în cazul unor echipamente utilizate de cadre militare cu acces la informații clasificate, susținând că legislația actuală nu diferențiază suficient astfel de situații.

Ridicarea telefoanelor: intervenție extinsă a anchetatorilor

Din documentele analizate de instanță reiese că, în momentul punerii în aplicare a măsurii, telefoanele nu se aflau asupra generalului, ci la o altă persoană din apropierea sa.

În aceste condiții, organele de anchetă au procedat la o percheziție corporală asupra acelei persoane, în urma căreia au fost identificate și ridicate dispozitivele vizate de ordonanța inițială.

Apărarea a susținut că această succesiune de acțiuni ar fi depășit cadrul legal al măsurii dispuse inițial, extinzând efectele asupra unei terțe persoane și modificând natura juridică a procedurii.

Instanța: măsurile DNA au fost legale

Judecătorul de drepturi și libertăți a respins argumentele formulate de șeful Armatei, arătând că ridicarea de obiecte nu presupune în mod obligatoriu condițiile specifice unei percheziții informatice și nici prezența personală a procurorului la fiecare etapă a executării măsurii.

Instanța a reținut că delegarea organelor de urmărire penală este permisă de lege și că procedura aplicată de DNA Militar nu a încălcat cadrul legal în vigoare.

De asemenea, judecătorul a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, considerând-o nefondată, și a menținut integral măsurile dispuse de procurori.

În consecință, contestația lui Gheorghiță Vlad a fost respinsă, iar acesta a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare.

Dosar penal în desfășurare

Generalul Gheorghiță Vlad a fost pus sub acuzare de DNA Militar pe 2 iunie 2026, fiind vizat într-un dosar privind presupuse fapte de complicitate la uzurparea funcției, în contextul unor angajări considerate nelegale în structurile Armatei.

Procurorii susțin că probe relevante în cauză ar fi fost identificate în dispozitivele altor persoane anchetate, motiv pentru care au fost ridicate și telefoanele șefului Statului Major al Apărării.

După decizia instanței, aparatele rămân în continuare la dispoziția anchetatorilor, iar dosarul își urmează cursul.

În paralel, șeful Armatei a respins acuzațiile și a contestat măsurile dispuse de procurori, însă fără succes în fața judecătorilor.