Sorin Roșca Stănescu: Acum în România se dă o luptă pentru resursele țării și pentru menținerea ei la periferia UE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, membru al Clubului Român de Presă, a declarat în exclusivitate pentru Replica de Constanța că reprezentanții FMI vor veni în România pentru a salva sistemul bancar, fapt ce va impune măsuri extrem de dure pe care viitorul Guvern va fi obligat să le adopte. Acesta a precizat că varianta unui premier tehnocrat este tot mai vehiculată, nominalizându-l pe Dacian Cioloș pentru această funcție. Stănescu avertizează însă că un astfel de Executiv ar putea fi „catastrofal“ și nu va rezista mult timp pe scena politică. În ceea ce privește actuala criză politică, jurnalistul a menționat că aceasta va fi, într-o anumită măsură, depășită, însă deznodământul depinde enorm de modul în care PNL își va schimba poziția în următoarele săptămâni sau luni. Despre toate aceste previziuni economice sumbre, dar și despre culisele jocurilor politice actuale, citiți mâine, integral, în Replica de Constanța.

FMI vine în România să ceară vânzarea accelerată a activelor statului

Sorin Roșca Stănescu a declarat pentru Replica de Constanța că venirea reprezentanților FMI în România este o certitudine. În cadrul interviului exclusiv acesta mai spus că FMI va veni să salveze sistemul bancar și va obliga România să vândă rapid activele statului la prețuri derizorii pentru achitarea datoriilor.

„Este o informație cutremurătoare și, totodată, o certitudine: FMI vine în România. De data aceasta, nu este vorba despre vizita anuală de monitorizare, ci despre o intervenție pentru a impune soluții obligatorii Guvernului României. Cel mai probabil, reprezentanții Fondului așteaptă instalarea unui nou Executiv pentru a implementa măsurile standard de protejare a sistemului bancar. Băncile care au creditat România sunt prioritatea FMI; ele trebuie salvate cu orice preț, iar „rețeta” este una cunoscută la nivel mondial: vânzarea accelerată a activelor statului la prețuri derizorii pentru achitarea datoriilor. Cu alte cuvinte, situația nu este doar rea, ci critică.

Faptul că suntem oficial în recesiune și că avem nevoie de intervenția FMI dovedește că am avut parte de o guvernare — cel puțin ultima — catastrofală. Între timp, Ilie Bolojan, susținut de PNL, USR și alți actori politici, trage de timp în încercarea de a păstra controlul asupra Guvernului“, a declarat Sorin Roșca Stănescu.

Războiul de imagine dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan

Roșca Stănescu a mai spus că în prezent asistăm la un efort masiv de refacere a imaginii lui Ilie Bolojan, dar și la un război, tot de imagine, între premierul demis și președintele Nicușor Dan.

„Asistăm la un efort masiv de «rebranding» pentru Bolojan. Susținătorii săi, atât cei de la vedere, cât și cei din umbră, reprezentanți ai serviciilor, ai marilor societăți occidentale sau chiar ai unor state străine, încearcă să-i construiască portretul unui reformator inteligent și ambițios, care ar fi împiedicat de «personaje dubioase» să salveze România.

În acest moment, asistăm la un adevărat război de imagine care îl implică și pe Nicușor Dan. Este o confruntare aparentă în care fiecare încearcă să joace rolul «polițistului bun», în timp ce celălalt devine «polițistul rău». Ambii sunt susținuți de tabere diferite din presă și din aparatul de stat, iar pe acest fundal tensionat trebuie format noul Guvern.

Nicușor Dan pare să bată pasul pe loc, în timp ce se insinuează tot mai mult ideea că viitorul Guvern are nevoie de un tehnocrat la vârf. Ni se livrează deja numele lui Dacian Cioloș, însă acesta este orice, numai tehnocrat nu. S-a dovedit a fi un executant al intereselor statului francez, indiferent de cine s-a aflat la putere la Paris. Am văzut acest lucru în perioada în care a fost Comisar European pentru Agricultură, când a favorizat Franța în detrimentul României.

Într-o situație de criză profundă, un premier tehnocrat sau un guvern minoritar nu vor avea viață lungă; ar putea fi un cabinet de doar câteva zile. România are nevoie de un Guvern politic solid. Rămâne de văzut cine va fi capabil să meargă la Cotroceni și să-i demonstreze președintelui că poate asigura o majoritate stabilă în Parlament“, a spus Roșca Stănescu.

Nicușor Dan, între Bruxelles și Washington

Potrivit lui Roșca Stănescu, președintele Nicușor Dan face în această perioadă un joc dublu între Uniunea Europeană și Statele Unite. El spune că acest joc atrage ostilitatea unor personaje importante din UE, care au reacționat prin șeful Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, care l-a atacat direct pe șeful statului.

„În ultimele săptămâni, Nicușor Dan încearcă să execute o manevră dificilă: stă între două scaune fără să cadă. Este vorba despre o echilibristică între Uniunea Europeană și Statele Unite, cele două parteneriate fundamentale ale României. Deși facem parte din UE, pretindem, în același timp, statutul de partener strategic al SUA. Nicușor Dan încearcă să mențină acest balans și, din punct de vedere pragmatic, face bine.

Totuși, această poziție îi atrage ostilitatea unor personaje importante de la nivelul Uniunii Europene. Printre acestea se numără și șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, care l-a atacat zilele trecute. Deși a lăsat impresia că apără Direcția Națională Anticorupție (DNA), în realitate, acesta a fost doar un pretext. Ținta a fost intimidarea lui Nicușor Dan pentru a-i descuraja de la tentativele de a relua relațiile strânse cu Statele Unite.

Nicușor Dan nu trebuie privit neapărat ca un erou care se sacrifică pentru România; el acționează și din dorința de a-și proteja propria poziție. În această afacere nu există «polițist bun» și «polițist rău», iar antiteza dintre el și Ilie Bolojan este una falsă. În realitate, fiecare luptă pentru propria supraviețuire politică: Nicușor Dan vrea să își ducă mandatul la bun sfârșit fără a fi suspendat și, eventual, să obțină un al doilea mandat, Ilie Bolojan vizează, cu orice preț, rămânerea sau revenirea la Palatul Victoria.

Pe acest fundal a apărut ideea unui guvern condus de un tehnocrat. Se speră că Nicușor Dan va „mușca momeala” și va numi un tehnocrat care, în mod evident, nu va putea strânge o majoritate în Parlament. Ulterior, miza este ca a doua nominalizare să fie chiar Ilie Bolojan, sperându-se că parlamentarii vor vota orice variantă doar pentru a nu-și pierde mandatele și pensiile speciale.

În tot acest joc, Laura Codruța Kovesi pare să fi acționat la comandă, avându-l ca țintă directă pe Nicușor Dan. Scopul este presiunea din direcția Bruxelles-ului pentru ca România să rupă relațiile privilegiate cu Statele Unite și să se alinieze total Uniunii Europene în războiul comercial deja declanșat între cele două puteri. În acest context tensionat, Nicușor Dan încearcă, pe cât posibil, să «împace și capra, și varza».“, a explicat Sorin Roșca Stănescu.

Viitorul „Gărzii Pretoriene“ a lui Ilie Bolojan

Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu a precizat că în jurul lui Ilie Bolojan s-a format o adevărată gardă pretoriană, care însă va dezerta când acesta va pierde de tot puterea.

„În jurul lui Ilie Bolojan s-a format o adevărată gardă pretoriană, recrutată direct de la vârful Partidului Național Liberal. Însă, în momentul în care acesta va pierde partida definitiv — adică nu va mai rămâne nici măcar premier provizoriu — este foarte probabil ca o parte din această gardă să îl abandoneze, să întoarcă armele și să migreze spre tabăra adversă.

Totuși, cea mai mare parte a acestui grup de susținători va rămâne, cel mai probabil, alături de Bolojan dintr-un motiv simplu: vor fi forțați de împrejurări, așa cum s-a mai întâmplat în istoria politică, să plece «în bloc» de la conducerea partidului odată cu liderul lor.

În acel moment, va apărea o garnitură nouă la conducere. În această nouă structură vor încerca să se infiltreze și acei câțiva «dezertori» din actuala gardă, care vor părăsi corabia la timp. Noua conducere a PNL va avea, teoretic, un evantai mult mai larg de posibilități, inclusiv cea de a relua oficial și solid alianța cu PSD.

În mod normal, săptămâna viitoare, Nicușor Dan trebuie să organizeze consultări — de data aceasta reale. Termenul de «consultări neoficiale», pe care l-a utilizat anterior, nu există în limbaj constituțional; este o forțare a legii fundamentale. Atunci când este vorba despre formarea unui nou guvern, Constituția prevede un singur tip de consultări: cele oficiale.

În acest cadru, el este obligat prin Constituție să convoace și reprezentanții partidului AUR. Evident că îi va chema, pentru a nu oferi argumente suplimentare celor care ar putea cere suspendarea sa. Totuși, este la fel de clar că îi va consulta doar formal, deoarece și-a exprimat deja public ideea preconcepută: viitoarea garnitură guvernamentală trebuie să cuprindă exclusiv reprezentanți ai aripii «pro-occidentale».

Observați că nu se mai utilizează termenul «pro-european», ci, dintr-odată, se face apel la conceptul de «pro-occidental». Această schimbare nu este întâmplătoare. Era de-a dreptul caraghios să mai vorbești despre o parte a României ca fiind «pro-europeană», în condițiile în care întreaga țară este integrată în structurile europene de ani buni, iar din punct de vedere geografic și istoric, ne aflăm în Europa de secole“, a precizat Roșca Stănescu.

România, între interesele externe și jocurile serviciilor de informații

Conform lui Sorin Roșca Stănescu, în România se duce acum o bătălie aprigă din exterior fiind folosiți actori din rândul partidelor politice. El a mai spus că miza principală este în plan extern și este pentru resursele României.

„În ceea ce privește România, asistăm la o bătălie dusă în principal din exterior, utilizându-se, desigur, actori din rândul partidelor politice și ai instituțiilor statului român.

Aceasta este o luptă pentru resursele țării și pentru menținerea României într-un rol periferic. Scopul este de a împiedica afirmarea României ca al șaselea stat din Uniunea Europeană (ca mărime și populație) și ca unul dintre primele două-trei state europene sub aspectul bogăției resurselor — resurse care ar putea genera prosperitate dacă am avea o guvernare care să lucreze corect. Așadar, miza principală se află în plan extern.

Toți acești actori importanți sunt susținuți de forțe externe, în timp ce, în plan intern, bătălia se dă între servicii. Principalii actori politici sunt, într-un fel sau altul, «oamenii serviciilor», jucând așa cum li se dictează. La rândul lor, serviciile de informații au interese diverse: unele servesc structurile omoloage din străinătate, în timp ce altele își urmăresc propriile interese de grup.

Concluzia este una sumbră: avem de-a face cu o ierarhie socială și politică ce nu este generată de populație sau de votul cetățenilor, ci de jocurile de putere de la nivel extern și intern“, a mai spus Sorin Roșca Stănescu.

Summit-ul B9 și rolul României pe scena internațională

Jurnalistul a încheiat afirmând că Summitul B9 este pus în umbră de întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping, dovadă fiind absențele notabile de la aceste eveniment. El a continuat afirmând că România mimează politica externă.

„Este evident că formatul București 9 (B9) a fost pus în umbră de contextul internațional tensionat și de apropiata întâlnire dintre Donald Trump și Xi Jinping — un dialog ce poate fi crucial pentru interesele globale.

Până atunci însă, acest summit important se desfășoară la București într-o atmosferă atipică: cu un președinte Zelenski care a sosit strategic după deschiderea lucrărilor, cu un subsecretar de stat american instalat în prezidiu ca o mare personalitate, deși rangul său corespunde unui secretar de stat din ministerele noastre, și cu absențe notabile, precum cea a Ungariei. În ciuda acestor condiții, summit-ul are loc, iar Bucureștiul devine, temporar, un centru de interes mondial, fie că le place sau nu adversarilor României.

Rămâne de văzut cum va arăta declarația finală și dacă ea va fi relevantă pentru statele din «al doilea cerc» al puterii europene, cele aflate în afara nucleului dur. Singurul stat prezent la București care face parte din acest nucleu dur este Polonia, țară inclusă recent în rândul statelor europene care «lucrează cu viteză mare».

Întrebarea este dacă România știe să joace un rol important în fața liderilor europeni. Cu un președinte numit și nu ales, care deține totuși prerogative diplomatice majore, cu o conducere a diplomației lipsită de anvergură și într-un context de instabilitate guvernamentală cronică, România pare blocată. Traversăm o criză politică și economică profundă, motiv pentru care țara noastră nu poate juca un rol decisiv. Nu avem capacitatea de a negocia de la egal la egal cu marile puteri și nici forța de a «bate cu pumnul în masă» pentru a impune punctul de vedere al Bucureștiului.

Deocamdată, România nu participă cu adevărat la viața internațională; noi doar mimăm prezența. Facem o simplă pantomimă diplomatică, ceea ce este, într-adevăr, extrem de îngrijorător“, a mai declarat Sorin Roșca Stănescu.