Sosirile în structurile de primire turistică s-au înjumătăţit în 2020, majoritatea aparţinând romanilor

Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în 2020 s-au înjumătăţit faţă de anul trecut. Dacă ne raportăm la cifre, sosirile înregistrate au însumat 6,335 milioane, în scădere cu 52,3% faţă de anul anterior. Dintre acestea, 92,8% au aparţinut turiştilor romani şi doar 7,2% au reprezentat turiştii străini.

Cei mai mulţi turişti străini care s-au cazat în 2020 în România au provenit din ţările europene, respectiv Germania, Italia, Franţa, Israel şi Regatul Unit.

Sosirile în structurile de primire turistică s-au înjumătăţit în 2020

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în 2020 au însumat 6,335 milioane, în scădere cu 52,3% faţă de anul anterior, 92,8% din acestea aparţinând turiştilor romani şi doar 7,2% au reprezentat turişti străini, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (78,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia 74,2% au fost din ţările Uniunii Europene.

02:00, 09 Dec 2025

A crescut numărul turiștilor veniți la Iași în octombrie 2025, datorită pelerinajului de Sfânta Parascheva. În continuare, Iașul are nevoie de investiții în acest sector

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2020 au însumat 14,445 milioane, în scădere cu 51,6% faţă de cele din anul 2019.

Din numărul total de înnoptări, în anul 2020 înnoptările turiştilor romani în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 93,1%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au fost de 6,9%.

În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,2% din total turişti străini), iar dintre aceştia 73% au fost din ţările Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în anul 2020 a fost 2,3 zile la turiştii romani şi de 2,2 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2020 a fost de 22,9% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 11,3 puncte procentuale faţă de anul 2019.

Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2020 s-au înregistrat la spaţii de cazare pe nave (29,3%), bungalouri (28,9%), hoteluri (26,7%), campinguri (24,3%), căsuţe turistice (22,1%), vile turistice (21,4%), popasuri turistice (19,4%) şi pensiuni agroturistice (16,7%).

Cei mai mulţi turişti s-au cazat în judeţul Constanța

Pe judeţe, în anul 2020, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Constanța (1,005 milioane), Braşov (715.400), Bucureşti (559.800), Prahova (310.500), Bihor (264.400), Sibiu (260.600), Cluj (253.700), Suceava (244.800), Mureş (243.300) şi Vâlcea (241.400).

Înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în judeţele: Constantă (3,497 milioane), Braşov (1,413 milioane), Bucureşti (970.600), Bihor (728.100), Vâlcea (722.600), Prahova (662.700), Suceava (515.500), Mureş (491.000), Cluj (450.000), Sibiu (443.200), Caraș Severin (436.800) şi Timiş (361.000).

Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (57.400), Italia (40.100), Franţa (30.100), Israel (29.200) şi Regatul Unit (26.900).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2020 de 5,023 milioane, în scădere cu 60,8% faţă de anului trecut.

Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 82,6%, respectiv 14,5% din numărul total al sosirilor.

Potrivit INS, plecările vizitatorilor romani în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2020 de 9,51 milioane, în scădere cu 58,8% comparativ cu anul 2019.

Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 71%, respectiv 28,3% din numărul total de plecări.