Specialist român, despre Bâstroe. Alfred Vespremeanu: „Este o trăsnaie din punct de vedere ştiinţific”

Directorul Staţiunii de cercetări marine şi fluviale Sf. Gheorghe, Alfred Vespremeanu, doctor în geografie specializat în geologie marină și evoluţia sistemelor din Delta Dunării, a declarat luni la Prima News că nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează pe braţul Bâstroe, aceasta fiind „o trăsnaie din punct de vedere ştiinţific”, conform News.ro.

„În cazul ăsta, din ce ştim cu siguranță, la gura de intrare în braţul Bîstroe este o acţiune de dragare, adică de creştere a adâncimilor de la 4 metri la 8 metri. La capătul braţului lui Chilia, cel mai scurt este braţul Bîstroe, la gura lui de vărsare are loc această adâncire prin dragare. Nu este periculoasă pentru natură, în primul rând sendimentele sunt extrem de tinere, se depun de la o zi la alta, nu formează un suport biologic, sunt predominant nisipoase. Impactul unei dragări la o gură de vărsare de tip Bâstroe este unul categoric local, în niciun caz nu afectează starea Deltei Dunării”, a spus Vespremeanu.

Alfred Vespremeanu: „Este o trăsnaie din punct de vedere ştiinţific”

Specialistul a comentat şi informaţia privind riscul unei secări a Deltei din cauza acestor lucrări și a transmis că „este o trăsnaie din punct de vedere ştiinţific”.

„Nici măcar cu unu la mie nu se poate întâmpla procesul acesta, nivelul apelor din Deltei Dunării este controlat de nivelul Mării Negre şi de nivelul de intrare al Dunării în Deltă şi nu de cât de adâncă este o gură de vărsare sau alta. Poate să fie şi de 100 de metri, asta nu afectează nivelul apei în Deltă este o trăsnaie din punct de vedere ştiinţific”, a spus Alfred Vespremeanu.

„Nu are legătură cu Ucraina, are legătură cu noi”

De asemenea, Alfred Vespremeanu spune că nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează la gura lui Bâstroe şi mai departe, dacă are loc o redistribuire a apei pe braţe.

„Sentimentul unora că ar putea să se usuce Delta este fiindcă poate văd ei uneori aceste lacuri care nu mai arată a lacuri, arată a mlaştină dar nu are legătură cu Ucraina, are legătură cu noi. (..) O deltă, pentru a menţine aproape de forma iniţială înseamnă că îi controlezi fluxul de sedimente, prin dragaje. De exemplu, pe termen lung, decenii, va trebui să creştem debitele braţelor Sulina şi Sfântul Gheorghe. Astăzi nu se schimbă nimic, nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează la gura lui Bâstroe şi mai departe, dacă are loc o redistribuire a apei pe braţe, asta se va întâmpla în defavoarea braţelor vecine ale lui Bîstroe, nu braţul Chilia”, a mai explicat el.

România a știut ce se întâmplă

Întrebat dacă partea română ar cunoaşte dacă draghează în zonă, specialistul a spus că România a știut încă de la „prima cupă dragată”.

„Noi ştim oricum ce se întâmplă, există pe coasta românească sisteme, partea maritimă, unde cunoaştem pe zeci de km, vedem, este o tehnică vizuală în care vezi ce se întâmplă, informaţia asta există în statul român. Noi am ştiut de la prima cupă dragată”, a spus Alfred Vespremeanu.

Despre intenţia părţii ucrainene, specialistul a spus că aceștia încearcă să navigheze cu cu nave de pescaj mare până în portul lor principal de pe braţul Chilia.

„Cred că intenţia lor este de a putea naviga cu nave de pescaj mare până în portul lor principal de pe braţul Chilia, care este Izmail”, a mai spus Alfred Vespremeanu.