Ministerul Finanțelor propune modificări importante pentru tutunul de mestecat și tutunul de prizat, aducând aceste produse sub același regim de accizare ca țigările. Schimbările prevăd timbre fiscale, autorizarea obligatorie a producătorilor și importatorilor, dar și controale mai stricte, ceea ce va influența piața și prețurile pentru consumatori.
Tutunul de mestecat și de prizat intră în legalitate fiscală strictă
Până acum, tutunul de mestecat și cel de prizat funcționa într-o zonă ambiguă din punct de vedere fiscal. Ele nu erau tratate ca țigările, deși conțin nicotină și sunt destinate consumului uman. Această situație a dus la pierderi de taxe pentru stat și a făcut piața dificil de controlat, existând riscuri mari de evaziune și contrabandă.
Pentru a corecta aceste probleme, prin OUG nr. 68/2025, aceste produse au fost incluse oficial în categoria produselor supuse accizelor nearmonizate. Proiectul de Hotărâre pus acum în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor explică modul concret în care regulile se aplică: de la calculul accizei, până la obligațiile producătorilor și importatorilor.
„Cea mai importantă clarificare adusă de proiect este legată de modul de calcul al accizei. Acciza nu se aplică per produs sau per ambalaj, ci strict în funcție de cantitatea de tutun conținută în produs”, explică nota de fundamentare a proiectului.
Aceasta înseamnă că pulberea, pliculețele sau pasta de tutun vor fi taxate în funcție de kilogramele de tutun din interior. Mai mult tutun, mai mare acciza.
Orice firmă care produce, importă sau achiziționează tutun de mestecat sau de prizat din alte state UE trebuie să fie autorizată ca operator de accize. Fără această autorizație, activitatea este ilegală, chiar dacă firma plătește alte taxe. Producția este permisă doar în antrepozite fiscale, spații speciale monitorizate de stat, astfel încât traseul produsului să fie transparent de la materie primă până la vânzarea finală.
Timbre fiscale
Cea mai vizibilă schimbare pentru consumatori va fi introducerea timbrelor fiscale, „exact ca în cazul pachetelor de țigări”, menționează proiectul. Fiecare produs vândut în România trebuie să aibă timbru, aplicat de producător pentru produsele autohtone, la recepție pentru produsele din UE și în antrepozitele vamale pentru importuri din afara Uniunii Europene.
Timbrul dovedește că acciza a fost plătită și permite autorităților să confiște imediat produsele fără marcaj. Totodată, dacă produsele sunt exportate, statul poate restitui acciza, dar doar dacă există documente care dovedesc că produsul a ajuns efectiv în țara de destinație.
Pe termen scurt, consumatorii vor resimți scumpiri, deoarece timbrul, acciza și controalele aduc costuri suplimentare producătorilor. Multe produse ieftine vor dispărea de pe piață, iar pe termen mediu, piața se va concentra în jurul câtorva jucători mari care pot susține birocrația și infrastructura necesară.
Ministerul Finanțelor subliniază că scopul proiectului este clarificarea legislației și eliminarea „zonei gri”, însă efectele practice vor fi vizibile mai ales în prețul produselor și în modul în care acestea sunt comercializate. În prezent, proiectul este în dezbatere publică și poate primi observații și propuneri din partea mediului de afaceri. Hotărârea va deveni obligatorie doar după adoptarea de către Guvern și publicarea în Monitorul Oficial.