Stent la inimă. Ce presupune procedura și care sunt riscurile ei

Boala coronariană este o tulburare care poate afecta mușchiul inimii și care poate expune o persoană riscului de a face atac de cord. Implantarea unui stent la inimă este o procedură nechirurgicală și minim invazivă.

Ce presupune procedura punerii unui stent la inimă

Stentul este un tub minuscul pe care medicul îl plasează într-o arteră pentru a o menține deschisă și pentru a restabili fluxul de fluide corporale într-o anumită zonă. Stenturile ajută la ameliorarea blocajelor și la tratarea arterelor îngustate.

RomaniaTV

O mai ții minte pe Raluca Lăzăruț? Cum arată acum și cu ce se ocupă în Chicago fosta prezentatoare TV. E plină de bani!

Observatornews.ro

Cum arată viaţa unui dependent de jocuri de noroc. Iancu Guda: "Sunt tragedii, familii destrămate"

Acestea mai pot fi implantate și în: vasele de sânge din creier sau aortă (care sunt expuse riscului unui anevrism), bronhiile din plămâni (care sunt expuse riscului de colaps), uretere (canalele care transportă urina de la rinichi în vezică), căile biliare (care transportă bila între organe și intestinul subțire).

Medicul va informa pacientul legat de cum să se pregătească înainte de procedură, cu cat timp înainte nu ar trebui să mai mănânce și să bea, precum și când să înceapă sau să înceteze să ia medicamente.

Potrivit specialiștilor, angioplastia cu stent durează aproximativ o oră și nu necesită anestezie generală. Persoana rămâne trează pe parcursul întregii proceduri, astfel încât poate auzi orice instrucțiuni pe care i le poate da medicul. Se va face totuși o anestezie locală în zona în care se va lucra.

De obicei, oamenii nu simt cateterul în timp ce este împins prin arteră. Pot simți însă un pic de durere pe măsură ce balonul se extinde, iar stentul este atașat. După plasarea stentului, medicii dezumflă balonul și scot cateterul.

Pacientul va fi nevoit să rămână în spital cel puțin o noapte după angioplastia cu stent la inimă, pentru a fi monitorizat de personalul spitalului.

Riscurile acestei proceduri

Ca la orice altă procedură medicală, pacientul e posibil să prezinte reacții alergice la medicamentele administrate. Procedura poate provoca, de asemenea, sângerare, deteriorarea vaselor de sânge sau a inimii sau bătăi neregulate.

În cazuri foarte rare, pacienții mai pot prezenta complicații, cum ar fi atacul de cord, insuficiența renală și accidentul vascular cerebral.

În plus, există riscul ca în urma procedurii să se formeze un țesut cicatricial care necesită o a doua procedură pentru a fi îndepărtat. Se pot forma și cheaguri de sânge. Pentru a preveni acest lucru, pacientul poate fi nevoit să ia medicamente.

Implementarea acestui stent are efecte pozitive asupra calității vieții. De cele mai multe ori, stenturile sunt permanente, având rolul de a menține artera deschisă și de a preveni eventualele complicații care pot pune viața în pericol.

Altele, însă, sunt temporare.  După o perioada de 2-3 ani, stentul se absoarbe complet și artera își reia complet motilitatea, fiind similară unei artere normale.

După efectuarea procedurii, medicul va recomanda anumite măsuri de schimbare a stilului de viață, precum: să urmeze o alimentație sănătoasă, să facă exerciții fizice regulate, să mențină o greutate sănătoasă, să renunțe la fumat, să reducă stresul.

Cu toate că poate ameliora simptomele, cum ar fi durerea în piept, stentul la inimă nu reprezintă un remediu pentru alte probleme de bază, cum ar fi ateroscleroza și boala coronariană.