Local

Stop fake-news-urilor! Adevărul despre tăierile de arbori din pădurea Bârnova! Iată ce spun specialiștii în silvicultură – FOTO

Publicat: 06 apr. 2020

Urmare a apariției în spațiul mediatic al mai multor publicații în scris și online, precum și pe rețelele de socializare că Pădurea de la Bârnova dispare, că s-au tăiat ilegal în două zile 10.000 mc., se fură masiv lemn din pădurea Bârnova acum sub acoperirea pandemiei de Coronavirus, cu tot felul de imagini și a unor informații mai puțin documentate, referitoare la faptul că o pădure întreagă dispare și NIMENI nu spune NIMIC, se fură lemn din pădurea Bârnova cu tirul și tot felul de păreri si interpretări de la tot felul de persoane publice sau mai puțin publice, Direcția Silvică Iași a emis un punct de vedere extrem de documentat, semnat de directorul ing. Gabriel Doncean, pe care îl reproducem integral mai jos:

Pădurile au un important rol de mediu, dar și un important rol social și economic!

De la Direcția Silvică Iași, nimeni nu a solicitat precizări tehnice și documente prin care să se confirme legalitatea acestor tăieri de exploatare a masei lemnoase;

Silvicultura este știința care se ocupă de cultura pădurilor;

Exploatarea pădurilor face parte din ansamblul de activități prin care se urmărește extragerea masei lemnoase pentru a se asigura condițiile optime de dezvoltare și regenerare a viitoarelor păduri, dar și pentru a satisfacerea cerințelor sociale!

Pădurile au un important rol de mediu, dar și un important rol social și economic!

Exploatarea pădurilor NU trebuie privită ca un dezastru natural, ci ca o operațiune prin care se asigură viitorul și permanența pădurii. Toate aceste considerente se aplică bineînțeles exploatărilor autorizate, pentru că înțelegem că acestea sunt ținta ONG-urilor acum.

În sectorul forestier/silvic activează și trudesc zilnic peste 140 000 de salariați

În sectorul forestier/silvic activează și trudesc zilnic peste 140 000 de salariați și de care depind peste 750.000 de cetățeni din această țară!

Cine va plăti salariile la 140.000 de lucrători din acest sector dacă nu se autofinanțează?

Aportul la PIB este 6-8% cu produse din sectorul silvic din România?

Prin măsuri necugetate, Guvernele de după anii 90 au distrus economia națională, au închis fabrici de tractoare și acum cumpărăm tractoare din import, au distrus agricultura și am ajuns să cumpărăm hrană din import, au distrus industria de tot felul și acum suntem la mila altora, au distrus fabricile de medicamente și echipamente medicale și acum cerșim să procurăm cele minime necesare personalului și sistemului medical, au distrus industria mobilei și acum cumpărăm mobilă din carton sau rumeguș, plastic sau înlocuitori ai lemnului, care atunci când vor fi reciclați vor polua foarte mult față de lemn, și exemplele pot continua la nesfârșit.

Sistarea exploatărilor ar trimite în șomaj oamenii

Sistarea exploatărilor ar falimenta administratorii de păduri din România, iar primul care considerăm că ar avea de suferit ar fi Romsilva, regie de interes național a statului, care asigură locuri de muncă la peste 16.500 de salariați și administrează 3,1 milioane hectare de păduri de stat și peste 1 milion ha păduri apartinând altor categorii de proprietari, va lipsi activitatea de administrare a pădurilor de fondurile necesare asigurării pazei pădurilor, cu efect direct în creșterea tăierilor ilegale.

Prin sistarea exploatării autorizate a pădurilor, vor lipsi de finanțare toate lucrările silviculturale absolut necesare pentru plantarea, intreținerea și dezvoltarea viitoarelor păduri!

Oprirea exploatării autorizate a pădurilor va conduce la o creștere a presiunii asupra pădurii și asupra personalului silvic cu atribuții de pază a pădurilor și cred că nimeni nu a uitat cele două tragedii petrecute la Iași și Maramureș, unde doi pădurari au fost omorâți de hoții de lemn surprinși la furat!

Totul se face cu respectarea legii

Conform H.G.715/2017 pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică , art.9, alin.(1) În vederea asigurării transparenței amplasării și valorificării masei lemnoase care se recoltează din fondul forestier proprietate publică a statului și a lemnului fasonat, administratorii fondului forestier au obligația de a asigura publicarea licitațiilor/ negocierilor de vânzare a masei lemnoase și a lemnului fasonat provenite din acest fond forestier, pe site-ul Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, www.rosilva.ro, cu minimum 30 de zile calendaristice înainte de desfășurarea licitației principale, în cazul masei lemnoase, și cu minimum 10 zile calendaristice înainte de desfășurarea licitațiilor intermediare/ negocierilor de vânzare a masei lemnoase și a licitațiilor/negocierilor de vânzare a lemnului fasonat; publicarea anunțului se face și pe site-ul www.produselepădurii.ro, administrat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Programarea lucrărilor silvice se face cu doi ani înainte

Programarea lucrărilor silvice pentru aplicarea tratamentelor de regenerare a pădurilor se face cu 2 ani înainte, se verifică și se aprobă conform normelor tehnice și legislației în vigoare; (astfel pentru anul 2019 programul a fost aprobat în 2017, iar pentru anul 2020 programul a fost aprobat în 2018);

Personalul silvic tehnico-ingineresc execută lucrările de punerea în valoare a masei cu ocazia aplicării tratamentelor silvice care promovează regenerarea natural, se fac verificarile necesare și se aprobă conform competențelor prevăzute de normelor tehnice și legislației în vigoare;

În cursul lunii august se întocmește borderoul de masă lemnoasă, pentru anul următor care se aprobă în luna septembrie de către Regia Națională a Pădurilor-Romsilva (adică în septembrie 2018 s-au aprobat lucrările silvice pentru anul 2019, iar în septembrie 2019 s-au aprobat pentru 2020), (borderoul de masă lemnoasă cuprinde toate actele de punere în valoare);

După aprobarea borderoului de masă lemnoasă de către Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, se publică imediat pe site-ul www.produselepădurii.ro și pe site-ul www.rosilva.ro Catalogul de masă lemnoasă pentru anul următor, unde sunt făcute publice toate datele și documentele care au stat la baza întocmirii actelor de punere în valoare;

Ce se taie în anul 2020, a fost programat în anul 2018 și aprobat în anul 2019

Deci ceea ce este prins în borderoul de masă lemnoasă pentru anul 2020, a fost programat în anul 2018 și aprobat în anul 2019.

Lucrările de racordare de pe DAF Bogonos au început în luna septembrie 2019, adică parcela% 8B din U.P.III Ciurea, unde primele tăieri de regenerare au început, aproximativ acum 20 ani, în anul 2003 prin efectuarea unei tăieri de însămânțare în cadrul tratamentului tăierilor progresive;

Au urmat tăieri intermediare (în 2007, 2009, 2013 și 2017), pe măsura în care s-a instalat semințișul natural din speciile de bază stejar, fag, paltin, frasin, cireș.

În anul 2018, s-a efectuat punerea în valoare de masă lemnoasă și a fost aprobată pentru a fi prinsă borderoul de masă lemnoasă din anul 2019. Arboretul matern avea compoziția de 30% Gorun, 30% Fag, 20% Frasin și 20% Tei, cu o consistență de 0,3. Semințișul natural instalat este de 50% Fag, 30% Gorun, 10% Frasin și 10% Paltin, cu înălțimea puieților de la 0.2 metri până la 4-5 metri.

Cât costă plantarea unui hectar de puieți?

Precizăm că in regenerările naturale, numărul de puieți la hectar, din speciile principale de bază fag, cvercinee, este de 12.000-15.000/ha, pe când în regenerările artificiale/plantații, numărul puieților este de 5.000/ha, iar cheltuielile pentru executarea lucrărilor de plantare și întretinerea puieților până la constituirea stării de masiv sunt foarte costisitoare (aproximativ 5.000 euro/ha), față de regenerările naturale. Unde puieții regenerați natural nu sunt răspândiți relativ uniform pe suprafață se efectuează completarea regenerării naturale prin plantare sau prin înghidări (semănături)-a fost plantată o suprafață de 0,5 ha, folosindu-se 2500 puieți de stejari.

Amânarea acestor arborete de la tăiere este în contradicție cu prevederile amenajamentelor silvice în vigoare, acestea fiind incluse în urgența I, pe considerente de promovare a regenerării naturale existente și în plus menținerea unor arbori care au intrat în declin fiziologic datorită vârstei, ar duce la depreciere totală și a ajunge în imposibilitatea de a se mai regenera natural, fiind nevoiți ca aceste suprafețe să fie plantate aproape intregral;

Primele tăieri de regenerare au început, în anul 1999

Lucrările de racordare de la intersecția DAF Coțofana – DJ Iași-Dobrovăț, au început în luna octombrie 2019, adică parcela % 86A din U.P.II Poieni, unde primele tăieri de regenerare au început, în anul 1999 prin efectuarea unei tăieri de însămânțare în cadrul tratamentului tăierilor progresive. Au urmat tăieri intermediare (în 2003, 2007, 2011 și 2012), pe măsura în care s-a instalat semințișul natural din speciile de bază stejar, fag, paltin, frasin, cireș.

În anul 2015, s-a efectuat o tăiere de racordare pe 17,7 ha, în anul 2018, s-a efectuat tăiere de racordare pe 8,4 ha, din totalul de 29.6 ha al parcelei; Pentru restul de suprafață în anul 2017, s-a efectuat punerea în valoare de masă lemnoasă și a fost aprobată pentru a fi prinsă borderoul de masă lemnoasă din anul 2019. Arboretul matern avea compoziția de 30% Gorun, 30% Fag, 10% Frasin, 10%, Diverse țări și 20% Tei, cu o consistență de 0,1.

Semințișul natural instalat este de 50% Fag, 20% Gorun, 20% Frasin și 10% Tei, cu înălțimea puieților de la 0.2 metri până la 4-5 metri. și în această parcelă, regenerătă natural, numărul de puieți la hectar, din speciile principale de bază fag, cvercinee, este de 12.000-15.000/ha.

În urma tăierilor efectuate, având în vedere existența unor suprafețe distincte, neregenerate care însumează 0.5 ha, chiar dacă regenerarea era asigurată pe 95% din suprafața u.a.-ului, s-a propus completarea regenerării naturale, astfel în data de 20.03.2020 s-a organizat o acțiune de împădurire a acestei suprafețe cu participarea personalului silvic din cadrul ocolului silvic și a direcției, fară ca să participe nimeni din cei care stiu numai să scrie!

Precizăm că prin tăierile progresive efectuate în ultimii 20 de ani în aceste suprafețe s-a urmărit promovarea regenerării naturale pe quercinee (stejar și gorun), astfel încât la tăierea de racordare, în urma lucrărilor specifice de ajutorare a regenerării naturale efectuate an de an, întreaga suprafață să aibă compoziția țel prevăzută în amenajamentul silvic; În cazul în care au existat porțiuni neregenerate am intervenit cu plantarea de puieți forestieri pentru îmbunătățirea compoziției, practică ce va fi urmată și în parcelele ce urmează a fi racordate.

Aerul atmosferic joacă un rol important în viața plantelor

Aerul atmosferic joacă un rol important în viața plantelor, în procesul de fotosinteză consumându-se cantități de dioxid de carbon și eliberându-se cantități importante de oxigen, la elaborarea unei tone de biomasă vegetală, pădurea consumă 1,8 tone dioxid de carbon, care sunt extrase din circa 1,4 milioane m3 de aer pe an; la nivelul întregului glob, pădurile absorb aproximativ 100 miliarde tone de carbon (în comparație cu cele 120 miliarde tone de carbon eliberate în atmosferă prin despăduriri și incendii de pădure); în plus, pădurile eliberează 70 miliarde tone oxigen, contribuind astfel la refacerea cantității de oxigen din atmosferă în proporție de două treimi.

Astfel, din studiile efectuate, la specia fag creșterile maxime în volum le inregistrează la 65 ani în medie 6,2 mc/an/ha, la 80 ani, în medie 11,9 mc/an/ha, la 90 ani, în medie 7,8mc/an/ha, la 100 ani, în medie 4,4 mc/an/ha iar la stejari la 60 ani, în medie 6,6 mc/an/ha, la 65 ani în medie 12,8 mc/an/ha, la 80 ani în medie 8,3 mc/an/ha, la 90 ani în medie 4,9 mc/an/ha.

Deci pentru a se produce masa lemnoasă se consumă dioxid de carbon și se eliberează oxigen. Pe măsură ce pădurea înaintează în vârstă arborii intră în regres fiziologic, numai au creșteri în diametre și înălțimi, producând mai puțină biomasă, astfel vor consuma mai puțin dioxid de carbon și eliberând mai puțin oxigen. De asemenea, în pădurile cu vârste mai mari prin uscarea și prin procesul de putrezire a masei lemnoase se eliberează o cantitate mai mare de dioxid de carbon.

Aceste suprafețe fac parte din fondurile de vânătoare 42 Poieni și 43 Pietrosu, fonduri gestionate de Direcția Silvică Iași

Imaginile cu „insulele în care s-au făcut recent tăieri” reprezintă unități amenajistice incluse în categoria terenurilor aferente gospodăririi silvice (terenuri pentru hrana vânatului), cu o vechime de cel puțin 7 decenii. Pentru cunoscători sunt de-a lungul DAF Vama-Roșu: 1.Poiana Alexandroaia,3,81 ha, 2.Poiana Popii 2,38 ha, 3.Poiana Burlacu1, 63 ha și 4.Poiana Perj 2,55 ha. Facem mențiunea ca aceste suprafețe fac parte din fondurile de vânătoare 42 Poieni și 43 Pietrosu, fonduri gestionate de D.S.Iași.

În conformitate cu H.G.715/2017 pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, art.9, alin.(1), Direcția Silvică Iași, pe toată suprafața de fond forestier de stat de 64.000 ha pe care o administrează, pentru executarea lucrărilor de ingrijire, a oferit spre vânzare prin licitație/ negociere, în data de 09.04.2020, un volum de 38,3 mii mc, cu o valoare totală de pornire de 5.037 mii lei (de aproximativ 1 milion de euro, nu cum se afirmă în articol 15 milioane de lei, echivalentul a 3 milioane de euro).

În anul 2019, Direcția Silvică Iași a valorificat ca masă lemnoasă pe picior, în urma adjudecării la licitație, un volum total de 112.907 mc, cu un preț mediu de 202 lei/mc și cu o valoare totală de 22.843 mii lei, iar ca masă lemnoasă fasonată, în urma adjudecării la licitație/ negociere, 15.517 mc, cu un preț mediu de 430 lei/mc și cu o valoare totală de 6.680 mii lei (deci volum total de masă lemnoasă valorificat la agenții economici în anul 2019 a fost de 128.424 mc, cu un preț mediu de 230 lei/mc și cu o valoare totală de 29.553 mii lei (de aproximativ 6,2 milioane de euro, nu cum se spune în 10 milioane de euro.).

Prețurile de pornire la licitații au fost fundamentate pe baza fișelor tehnico-economice și au fost, de regulă mai mari ca preturile de APV. Se menționează că la vânzare prețul mediu este de 250 lei/mc la lemnul de foc și de 400 lei/mc la lemnul de lucru-pentru industrie, dar cei care își dau cu părerea nu precizează că la prețul masei lemnoase pe picior se mai adaugă și cheltuielile de exploatare care ajung în medie 70-90 lei/mc și cele de transport de 30-50 lei/mc.

Totul a fost scos la licitație

Despre exploatarea a 10.000 mc, prin raderea pădurii Bârnova-Dobrovăț în două zile, cu o afacere de 1 milion de euro de către firma SC.Terra Forest Wood SR precizăm următoarele:

Parchetul la care se face referire este amplasat în cadrul O.S. Lunca-Cetățuii, Partida 185/1604968 Bârnova, UP.III Bârnova, ua.10B, de produse principale codru, tăieri progresive de racordare, cu semințiș utilizabil 2Fa4Pa2Fr1Go1Te pe 80% din suprafață, cu suprafața totală de 2,67 ha și un volum de 706 mc, și 75,7 mc arbori putregăioși, Partida a fost oferită la licitație spre vânzare pe picior în anul 2019 și a fost adjudecată după ce a făcut obiectul a trei licitații publice. Ulterior contractul de vânzare-cumpărare a masei lemnoase a fost reziliat, la solicitarea cumpărătorului din motive financiare și a calitații inferioare a masei lemnoase (facem precizarea ca arboretul matern era format predominant din specia fag afectat de fenomene de uscare și de depreciere a masei lemnoase).

În data de 19.02.2020, partida a fost oferită la licitație și apoi contractată de operatorul economic SC.TERA FOREST-WOOD SRL (contract 34/156/22/20.02.2020) la prețul de 150 lei/mc, cu o valoare totală de 105.900 lei (aproximativ 22.000 euro, nu 1 milion de euro cum se afirmă) și a fost eșalonat la exploatare în perioada 24.02.2020-15.04.2020. Are autorizația de exploatare nr.1587123 din 21.02.2020 și predate spre exploatare în data de 24.02.2020. Autorizația de exploatare a fost emisă de la început până pe data de 15.04.2020, nu cum se afirmă că a fost prelungită din 30 martie până pe 15 aprilie.

Sumele vehiculate sunt estimări nefundamentate

Sumele vehiculate sunt estimări nefundamentate oricine putând verifica faptul că piața lemnului este în continuă scădere, prețurile scăzând continuu.

Referitor la respectarea planului de management al ariilor protejate atât punerea în valoare a masei lemnoase cât și exploatarea acesteia s-a făcut cu respectarea prevederilor art.32 din O.M. nr.1447/2017, în sensul că s-a solicitat autorității responsabile, în speță ANANP, să ne comunice condițiile specifice necesare menținerii și îmbunătățirii stării de conservare a speciilor și habitatelor, a elementelor naturale prezente în arboret.

Pădurea Bârnova Repedea-Dobrovăț este inclusă în Sit Natura 2.000, cu suprafața de fond forestier 14.338 ha. Pădurile acestea au un volum total al masei lemnoase, conform bazei de date de 1.335.350 mc.

Din suprafața totală de fond forestier inclusă în sit, pe suprafața de 5.406 ha (adică pe 38%), nu sunt propuse și nu se vor face lucrări de exploatare în deceniu, cu excepția igienei. Aceste arborete au vârste medii cuprinse între 70 și 110 ani.

Volumul masei lemnoase pe picior aferent suprafeței în care nu sunt lucrări de exploatare, cu excepția tăierilor de igienă- este de 606.332 mc adică 45% din volumul total a pădurilor din Sit Natura 2000.

Pentru toți cei interesați vă stăm la dispoziție cu date tehnice și cu toate documentele care atestă că exploatarea masei lemnoase din pădurea Bârnova se face cu respectarea regimului silvic și a legislației în vigoare.

Va crește presiunea asupra pădurii

Mai precizăm că pentru această perioadă grea, personalul silvic trebuie să asigure continuu paza și integritatea fondului forestier, cu orice risc, așteptându-ne chiar să crească presiunea asupra pădurii, pentru că lemnul este încă o necesitate pentru foarte multi cetățeni din zona rurală, fiind necesar a se lua toate măsurile care se impun pentru a preveni și combate tăierile ilegale de arbori și a sustragerilor de masă lemnoasă.

Afirmațiile făcute în ultimul timp în presa scrisă/ online și pe rețelele de socializare sunt denigratoare, generaliste și nefondate, urmărind accentuarea imaginii negative formată despre o categorie numeroasă de personal silvic care își face meseria cu profesionalism și nu de puține ori cu numeroase sacrificii în plan personal și familial.




Comentarii
  • Un articol de kkt, un jurnalist de kkt! BA! TU IMI SPUI MIE CA PENTRU UN AMARAT DE 1 MIL DE EURO ADUS STATULUI MERITA SA SE TAIE ZECI DE HECTARE DE PADURE? 1 mil nu acopera nici macar costurile pentru sporurile personalului silvic de la directia Iasi!!!! sa te f in gura direct directorule ing. Gabriel Doncean si pe seful tau Cornel Parascan! impreuna cu slugile de la BZI

  • Terra Wood Srl CIF 15758276 J27/1289/2003 Bdul. Decebal 3 Piatra Neamt
    ANGAJATI 2018 : 0 (ZERO) cumva are legatura cu Mugur COZMANCIUC
    restul legaturilor le stim toti

  • Tot articolul asta e cusut cu ata rosie.
    Cred ca e doar o fumigena … sa mai prosteasca pe unii
    Ministrul Alexe ce naiba face ?
    S-a ascuns si asta ?
    Sau este si el implicat in hotia asta ???

  • Va credeti destepti si ne umpleti capul cu tot felul de date si informatii specifice activitatilor silvice crezand ca ceilalti,care vad ce se intampla in padurea Dobrovat,sunt niste fraieri! Circul zilnic pe traseul Dobrovat-Iasi si vad prapadul care se produce in aceasta padure.Nu este adevarat ca doar de 2-3 ani au inceput taierile ci,defrisarile „la ras” au inceput cu mult inainte prin pregatirea terenului aducand-se zeci de vagoane de balast in mijlocul padurii pentru a-si realiza drumuri de acces in zonele indepartate de sosea unde copacii sunt mai sanatosi iar taietorii nu pot fi vazuti,auziti si controlati.Dealtfel,asa cum v-am spus circul zilnic de cateva ori pe traseul Iasi-Dobrovat si nu am vaut niciodata,nici un echipaj de la Directia Silvica,Politie sau alte organe de control nici pe timp de zi sau noapte si nici sambetele si duminicile cand roiesc furgonetele pline ochi cu lemne de cea mai buna calitate si autotractoarele cu remorci care,printre altele,distrug si drumul judetean recent asfaltat.Dle.Doncean,dar atunci cand veti termina de pus la pamant aceste paduri(2-3 ani),de unde va veti mai lua salariile si primele nesimtite?.Asta e un motiv sa radeti padurile?.Speram ca dupa ce a fost inlaturata vechea conducere a directiei,aceasta nebunie a taierilor de copaci sa inceteze sau macar sa se reduca dar,constat ca cei veniti recent sunt si mai flamanzi si ca,chiar compun tot felul de polologhii cu care sa-si sustina prapadul facut in paduri.

  • Asa s-a furat dintotdeauna, legal. Ei stabilesc cantitățile de lemn pe care le vind, ei le controlează dacă sint reale, corecte, – ei și numai prin ei se valorifică(niciodată nu vor fi lipsuri la ei, ptr că au de unde pune la loc, pădure este cit vezi cu ochii) , – ei stabilesc daca pădurea are asigurata regenerarea, ei controlează acest lucru, – ei fac paza pădurii, ei controlează dacă ei fac bine paza pădurii, – ei controlează pe cei care fura lemn, tot ei stabilesc dacă cei care controlează furtul de lemn își fac bine treaba,- ei plantează puieți, ei controlează dacă au fost bine plantați acești puieți, – ei stabilesc pagubele aduse fondului forestier, și tot ei controlează dacă pagubele sint corecte,- ei fac controale parțiale și de fond(inspecții) și tot ei controlează dacă le fac bine, etc, etc, iar pădurea dispare cu tot controlul și autocontrolul lor. Cei care încearcă să-și facă treaba, sfârșesc tragic, ptr că au fost lăsați singuri în padure,și asta ptr că nu-și vad de treaba lor (lăsându-i pe cei care „trebuie” să fure). Pădurarii sint foarte timorați, atit de hoți, cit și de șefii lor, și nu au decit soluția” serpuirii”, dindu-se și cu hoții și cu șefii,ca să reziste.

  • Ordinarii astia au copii? Ce still de viata sanatos le ofera pe viitor? COVID19 e bland Inca, in timp se vor cai pentru ce fac acum. Romania a ajuns hn shes din padurile marete ce le detinea pe vremuri. Si nici atatea boli nu erau. Dumnezeu sa le lumineze mintile, si sa le intunece buzunarele,cardurile si conturile!🙏🙏🙏

  • Ordinarii astia au copii? Ce still de viata sanatos le ofera pe viitor? COVID19 e bland Inca, in timp se vor cai pentru ce fac acum. Romania a ajuns hn shes din padurile marete ce le detinea pe vremuri. Si nici atatea boli nu erau. Dumnezeu sa le lumineze mintile, si sa le intunece buzunarele,cardurile si conturile!🙏🙏🙏

  • Ordinarii astia au copii? Ce still de viata sanatos le ofera pe viitor? COVID19 e bland Inca, in timp se vor cai pentru ce fac acum. Romania a ajuns un shes din padurile marete ce le detinea pe vremuri. Si nici atatea boli nu erau. Dumnezeu sa le lumineze mintile, si sa le intunece buzunarele,cardurile si conturile!🙏🙏🙏

  • Chiar de-ar fi așa aici, CE ZIC acești specialiști despre miile de cazuri semnalate?! DE CE se reped, toți acești specialițti, DOAR la acest caz?!?!?! 🤮

  • ONG-istilor nu va mai intra finantarea de la Ministerul Mediului din GERMANY ? Sau de care e treaba , sunteti „specialisti” in paduri ,cum era Petre Roman specializat in tesatorie ,agricultura si industria romaneasca prin anul 1990

Adauga un comentariu