Societatea românească se confruntă cu o situație fără precedent, în care pragul protecției minorilor pare să fi devenit opțional pentru corporații. Selecția tinerilor a fost făcută inclusiv din Iași, din Târgul Frumos, Pașcani, Podu Iloaiei și sate din zona Holboca, Miroslava, Răducăneni.
Recentul parteneriat dintre retailerul Kaufland și Asociația Accept a stârnit un val justificat de revoltă, după anunțul organizării unei tabere gratuite destinate adolescenților de doar 16 ani (de la 16 la 19 ani) care provin din medii vulnerabile. Este profund îngrijorător faptul că un gigant comercial alege să își asocieze imaginea cu un proiect care vizează minori aflați la o vârstă a căutărilor și a fragilității emoționale, sub pretextul unei incluziuni care ascunde, de fapt, mize mult mai profunde.
Vulnerabilitatea minorilor nu trebuie să fie un teren de testare
Ceea ce face ca acest demers să fie cu adevărat scandalos este profilul tinerilor vizați. Nu vorbim despre adulți care își pot asuma conștient niște alegeri, ci despre adolescenți care provin adesea din familii destrămate, medii marcate de lipsuri materiale sau situații de abuz.
Acești copii au nevoie de stabilitate, de consiliere psihologică neutră și de sprijin material real, nu de programe care să le inducă teorii complexe despre identitate înainte ca ei să își finalizeze maturizarea biologică și psihică. Utilizarea fragilității lor pentru a promova o agendă ideologică ridică întrebări etice grave despre ce înseamnă cu adevărat protecția minorului în România zilelor noastre.
Responsabilitatea socială sau inginerie ideologică pe banii clienților?
Este legitim să ne întrebăm care este rolul unui supermarket în formarea ideologică a noii generații. Implicarea Kaufland în finanțarea unor activități care divizează comunitatea și care intervin direct în educația tinerilor de 16 ani depășește cu mult sfera responsabilității sociale corporative.
Clienții au dreptul să știe că profiturile obținute din consumul zilnic al familiilor obișnuite sunt redirecționate către proiecte care pot lăsa amprente ireversibile asupra psihicului unor minori debusolați. Această lipsă de transparență privind metodele pedagogice și calificarea celor care vor interacționa cu acești adolescenți transformă un așa-zis ajutor într-o formă de influență care nu are ce căuta în viața unui copil.
Apel la discernământ și protecția valorilor fundamentale
Reacția părinților și a comunității nu este una de intoleranță, ci una de autoapărare în fața unui asalt ideologic necontrolat. Este imperativ ca autoritățile statului să verifice condițiile în care aceste organizații primesc acces la minori și să garanteze că interesul superior al copilului nu este sacrificat pe altarul corectitudinii politice.
Comunitatea cere reguli clare și o separare netă între actul caritabil și încercările de reformatare a mentalității tinerilor. Nu putem accepta ca vulnerabilitatea să fie exploatată, iar tinerii noștri să devină piese de schimb într-un mecanism de promovare a unor ideologii controversate, indiferent de cât de „frumos” este ambalat mesajul publicitar.
Întro societate normală cu gîndire mai sănătoasă precum în america acest act de promovare a anormalului ar fi fost în secunda doi urmat de o boicotare masivă , chiar spre 100% de către clienții heterosexuali, creștini, musulmani , hindusi !, vedeți cazurile Budveiser, Targhet , etc cu prăbușiri și pierderi de sute de milioane din urma propagandei forțate lgbtqwer
E clar…nu mai cumpar nimic de la supermarcheturile Kaufland, partasi la promocarea homosexualilor, ceea ce contravin firii, si lui Dumnezeu.
subscriu!