Surpriza pregătită de Nicușor Dan. Când e gata raportul despre alegerile prezidențiale din 2024?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Raportul anunțat în repetate rânduri de președintele Nicușor Dan privind ingerințele Rusiei și anularea alegerilor prezidențiale din 2024 este încă în redactare și va avea o amploare mai mare decât fusese prezentat inițial. Documentul va analiza aproximativ 20 de ani de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României și Europei, iar scrutinul prezidențial din noiembrie 2024 va beneficia de o secțiune distinctă, potrivit unui răspuns transmis de Administrația Prezidențială pentru HotNews.

Cotroceniul nu mai oferă însă un termen pentru finalizarea și publicarea raportului, invocând volumul mare de informații care trebuie analizate.

„Având în vedere volumul materialului analizat, nu putem estima în acest moment o dată a publicării”, a transmis Administrația Prezidențială.

SRI, SIE, DGIA și serviciul de informații al MAI participă la elaborarea raportului

La realizarea documentului participă principalele structuri de informații ale statului: Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA) și Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI) din Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit răspunsului transmis de Cotroceni, „activitatea de redactare a raportului este coordonată la nivelul Administrației”.

Numele persoanelor implicate în elaborarea documentului nu vor fi făcute publice, Administrația Prezidențială invocând atât necesitatea protejării acestora, cât și caracterul sensibil al informațiilor analizate.

În realizarea raportului au fost folosite inclusiv informații apărute în presă. Cotroceniul precizează însă că documentul „nu a fost realizat împreună cu organizații private sau din societatea civilă”.

Alegerile prezidențiale din 2024 vor avea o secțiune separată

Raportul nu va analiza exclusiv circumstanțele care au precedat anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Administrația Prezidențială intenționează să plaseze evenimentele electorale într-un context mai larg, care va acoperi aproximativ două decenii de acțiuni hibride atribuite Rusiei împotriva României și a altor state europene.

Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și evenimentele care au dus la anularea scrutinului vor fi tratate separat, într-o secțiune distinctă a documentului.

Publicarea raportului a fost amânată în repetate rânduri. Potrivit explicațiilor oferite de Administrația Prezidențială, întârzierile au fost determinate de necesitatea verificării informațiilor și de preocuparea ca publicarea unor date să nu interfereze cu anchetele penale aflate în desfășurare.

De această dată, Cotroceniul nu mai avansează nici măcar un orizont estimativ pentru prezentarea documentului.

Nicușor Dan a vorbit în repetate rânduri, după preluarea mandatului de președinte în mai 2025, despre necesitatea prezentării publice a informațiilor referitoare la ingerințele externe și la circumstanțele care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024

În primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, candidatul independent Călin Georgescu a obținut cele mai multe voturi, urmat de Elena Lasconi, candidata USR. Marcel Ciolacu, premier și lider PSD la acel moment, s-a clasat pe poziția a treia.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat scrutinul prezidențial. Decizia a venit după desecretizarea unor documente prezentate în CSAT referitoare, între altele, la campania online a lui Georgescu, finanțarea acesteia și posibile ingerințe externe în procesul electoral.

Ulterior, candidatura lui Călin Georgescu la scrutinul prezidențial reluat în 2025 a fost respinsă, decizia fiind menținută de Curtea Constituțională.

Călin Georgescu, trimis în judecată în 2026

Pe 2 iulie 2026, procurorii Parchetului General au anunțat finalizarea cercetărilor și trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu.

Potrivit acuzațiilor prezentate de anchetatori, dosarul vizează promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război și promovarea unor idei și concepții legionare, fiind invocate referiri la Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

Separat, Georgescu a fost vizat de anchete privind presupuse acțiuni împotriva ordinii constituționale și un presupus plan de destabilizare în care apare și gruparea condusă de Horațiu Potra.