Tensiunile dintre Washington și Bruxelles ating un nou punct de fierbere, după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a fost efectiv ignorată de secretarul de stat american, Marco Rubio, în timpul vizitei sale oficiale în SUA.
O întâlnire programată între cei doi a fost anulată brusc, sub pretextul unor „probleme de programare” – o formulare diplomatică ce ascunde un refuz categoric al Washingtonului de a acorda atenție poziției europene.
Sfidare la cel mai înalt nivel
Kallas a călătorit la Washington pentru a discuta despre recentele negocieri dintre administrația Trump și Kremlin, care au surprins și neliniștit liderii europeni. Bruxelles-ul a fost exclus din discuțiile strategice purtate de SUA cu Rusia, o realitate ce subliniază ruptura tot mai mare dintre suveraniștii americani și liderii pro-globalizare din Europa.
Refuzul lui Rubio de a se întâlni cu Kallas nu este doar un incident izolat, ci semnalul clar că administrația Trump își urmează propriul curs, fără a ține cont de agendele impuse de UE.
Kallas a criticat deschis această abordare, insistând că „niciun acord fără Ucraina și Europa nu va funcționa în practică” și avertizând că un compromis nefavorabil Kievului ar putea avea efecte negative și asupra Americii.
Trump dictează ritmul, Europa rămâne pe margine
Ultimele mișcări ale Casei Albe arată clar că Europa nu mai este considerată un partener esențial în stabilirea politicilor privind războiul din Ucraina. Întâlnirea dintre Marco Rubio și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, desfășurată în Arabia Saudită, a fost percepută ca o ofensă directă la adresa Bruxelles-ului. În ciuda sancțiunilor impuse Moscovei, Washingtonul pare să-și urmeze propria strategie, testând „seriozitatea Kremlinului” în vederea unui acord de pace.
Dacă Rubio a încercat să calmeze spiritele europene, Trump a alimentat și mai mult incendiul, atacându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și numindu-l „dictator fără alegeri”.
Retorica fostului și, posibil, viitorului președinte american demonstrează că Washingtonul își redefinește prioritățile, punând interesele americane înaintea celor ale UE.
Linii de front geopolitice reconfigurate
Poate cel mai șocant gest a fost decizia SUA de a vota alături de Rusia împotriva unei rezoluții ONU care condamna agresiunea rusă în Ucraina. Acest act simbolic ilustrează o distanțare fără precedent a Washingtonului față de partenerii săi europeni și sugerează o schimbare radicală în politica externă americană.
În acest nou peisaj geopolitic, Europa pare prinsă între propria sa retorică de susținere a Ucrainei și realitatea unei Americi tot mai puțin dispuse să joace după regulile Bruxelles-ului. În timp ce liderii europeni continuă să pledeze pentru unitate transatlantică, Washingtonul pare să fi tras linia, indicând clar că suveraniștii americani nu mai sunt interesați de „lecțiile” Europei sorosiste.
La fel sa procedeze si sefii UE.
Cu ce mana dai cu aia primesti.
Nimic de mirare. La Munchen, vicepresedintele SUA a numit-o „fostul prim-mistru al Estoniei”, ingnorand astfel complet functia ei actuala de sefa a diplomatiei UE. Functie care de fapt nu inseamna nimic. In UE se face ce spune Germania si Franta. Kallas executa, nu conduce.
Bine li se face. Sa ramana cu soros si ucraina. Slava!
Mda, yankeii le vor da ”eject” mereu, europenilor!! Mai rămâne ca într-o bună zi, să-și retraga și forțele de la Kogălniceanu, și rămânem cu curul gol, să nu mai spună politrucii că ne apără NATO. Și asta cred că se va întâmpla cât de curând.