Creștinii ortodocși prăznuiesc pe 14 septembrie Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători dedicate cinstirii Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Ziua amintește atât de aflarea Sfintei Cruci la Ierusalim, cât și de întoarcerea ei din Persia, după ce fusese luată de perși.
Sfânta Cruce a fost aflată la porunca Sfintei Împărătese Elena. Crucea a fost înălțată în fața poporului la Ierusalim.
Credincioșii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci
Creștinii ortodocși prăznuiesc pe 14 septembrie Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și cea mai veche sărbătoare dedicată cinstirii lemnului pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos.
Ziua amintește două momente esențiale din istoria Sfintei Cruci: aflarea ei la Ierusalim și întoarcerea acesteia din Persia, după ce fusese luată de armatele persane.
Sărbătoarea are o puternică încărcătură religioasă, deoarece Sfânta Cruce este unul dintre cele mai importante simboluri ale creștinismului. Pe 14 septembrie, credincioșii nu comemorează doar un obiect sfânt, ci își îndreaptă atenția către patimile, moartea și jertfa lui Hristos.
Potrivit tradiției creștine, aflarea Sfintei Cruci a avut loc la porunca Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare.
După ce au fost descoperite locurile legate de Patimile Mântuitorului, pe Golgota au fost găsite trei cruci. Problema era însă identificarea crucii pe care fusese răstignit Iisus Hristos, deoarece în același loc fuseseră răstigniți și cei doi tâlhari.
Patriarhul Macarie al Ierusalimului a încercat să stabilească printr-un semn care dintre cele trei cruci era cea a Mântuitorului.
Potrivit tradiției, cele trei cruci au fost atinse pe rând de o femeie care murise. Minunea s-a produs atunci când femeia a fost atinsă de cea de-a treia cruce, despre care s-a considerat că era Crucea pe care fusese răstignit Hristos.
După această minune, Patriarhul Macarie a poruncit ca Sfânta Cruce să fie ridicată într-un loc înalt, astfel încât să poată fi văzută de întregul popor.
Momentul în care Sfânta Cruce a fost ridicată în fața poporului
Prima mare celebrare legată de Înălțarea Sfintei Cruci este asociată cu anul 335, când, la Ierusalim, Sfânta Cruce a fost înălțată solemn în fața credincioșilor.
Evenimentul s-a desfășurat în contextul sfințirii complexului de biserici construite la Ierusalim în timpul împăratului Constantin cel Mare, în zona Sfântului Mormânt.
Astfel, Crucea a devenit nu doar semnul suferinței lui Hristos, ci și semnul biruinței asupra morții, fiind legată în credința creștină de Înviere și de speranța mântuirii.
Sfânta Cruce a fost dusă în Persia
Al doilea moment important comemorat la 14 septembrie s-a petrecut câteva secole mai târziu.
În anul 614, Ierusalimul a fost cucerit de regele persan Hosroe al II-lea, iar Sfânta Cruce a fost luată și dusă în Persia.
Potrivit tradiției, Crucea a rămas acolo timp de aproximativ paisprezece ani.
Întoarcerea ei este legată de împăratul bizantin Heraclie, care a reușit să-i învingă pe perși. În anul 629, Sfânta Cruce a fost readusă la Ierusalim și depusă cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt.
Astfel, sărbătoarea de la 14 septembrie reunește două momente aflate la aproape trei secole distanță: aflarea și înălțarea solemnă a Crucii, dar și recuperarea ei după ce fusese luată de perși.
De ce se ține post de Înălțarea Sfintei Cruci
Înălțarea Sfintei Cruci este una dintre sărbătorile pentru care Biserica rânduiește post.
Motivul este legat de semnificația zilei. Sfânta Cruce amintește credincioșilor de Patimile și moartea Mântuitorului, dar și de jertfa prin care, potrivit credinței creștine, Hristos a biruit moartea.
Prin urmare, ziua are un caracter de reculegere și de aducere aminte a suferinței lui Hristos.
În același timp, Crucea nu este privită doar ca simbol al durerii. În credința creștină, ea este inseparabil legată de Înviere și de nădejde.
Ce mai este pomenit în această zi
Pe lângă Înălțarea Sfintei Cruci, în ziua de 14 septembrie sunt pomeniți și mai mulți sfinți și personalități ale Bisericii.
Calendarul ortodox îi amintește pe Sfântul Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, în legătură cu pomenirea sa în această zi, pe Împărăteasa Plachila, precum și pe Sfinții Părinți care au participat la Sinodul al VI-lea Ecumenic.
Tot la 14 septembrie sunt pomeniți Sfântul Mucenic Papa, Sfântul Mucenic Teoclit, Sfântul Valerian, pruncul, și Sfântul Cuvios Mucenic Macarie de la Mănăstirea Dionisiu din Muntele Athos.
Este pomenită, de asemenea, Sultana Mara, prințesa Serbiei.
Înălțarea Sfintei Cruci rămâne una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox, fiind dedicată unuia dintre cele mai puternice simboluri ale credinței creștine.