România se confruntă cu o criză bugetară profundă, iar deficitul bugetar a atins un nivel alarmant, depășind 9%. În lipsa unor măsuri rapide și eficiente pentru reducerea acestuia, țara riscă să piardă accesul la fonduri europene esențiale, inclusiv cele din PNRR. În loc să opteze pentru reforme structurale și eficientizarea aparatului de stat, Guvernul a ales calea cea mai simplă, dar și cea mai dureroasă pentru populație: introducerea de noi taxe și majorarea celor existente. Practic, soluția propusă este să mai stoarcem încă puțin din buzunarul deja gol al românului de rând, deși povara fiscală este deja una dintre cele mai mari din regiune.
În aceste momente, Nicușor Dan și partidele PSD-PNL-UDMR-USR discută de zor despre creșteri de taxe și impozite, despre cum poate să mai împovăreze mediul de afaceri. Un raport al ING explica foarte clar faptul că dacă taxele cresc, atunci inflația va atinge cote uluitoare și că românilor le-ar scădea puterea de cumpărare.
Taxa pe care românii ar putea să o plătească şi de 2-3 ori pe zi
Statul român caută cu disperare soluții pentru a acoperi gaura imensă din buget, a deficitului bugetar, iar una dintre ideile aflate în discuție este introducerea unei taxe de 0,2% aplicate tuturor tranzacțiilor financiare – indiferent că vorbim de plata unui meniu la fast food, cumpărături de la supermarket sau plăți online. Cu alte cuvinte, fiecare român ar urma să contribuie de mai multe ori pe zi, ori de câte ori scoate cardul din portofel sau face o plată digitală.
Această propunere vine pe fondul unui deficit uriaș, iar autoritățile calculează că dacă s-ar aplica o astfel de taxă asupra tuturor tranzacțiilor – inclusiv în lei și valută – realizate la un volum comparabil cu cel din 2023, când acestea au însumat 25.000 de miliarde de lei, statul ar încasa 50 de miliarde de lei, adică în jur de 10 miliarde de euro. O sumă uriașă care, cel puțin teoretic, ar putea închide complet deficitul.
Există și varianta ca, odată cu creșterea economică și digitalizarea continuă, volumul tranzacțiilor să urce la 40–50 de mii de miliarde de lei anual. În acest caz, susțin inițiatorii ideii, taxa ar putea fi redusă la 0,1% sau chiar mai puțin, fără ca statul să piardă bani. Dar totul rămâne la stadiul de ipoteză optimistă.
Noi taxe pentru românii săraci și cinstiți
Între timp, guvernanții au tot încercat diverse scenarii de redresare financiară, printre care și introducerea contribuției la sănătate pentru pensionari sau eliminarea sporurilor de antenă, care reprezintă 15% din salariile unor bugetari. Aceste propuneri au fost însă blocate. De pildă, PSD a refuzat să susțină ideea impunerii unei contribuții de sănătate la pensii, iar în privința noii taxe pe tranzacții, social-democrații se delimitează clar.
Florin Manole, reprezentant al PSD, a declarat tranșant că această taxă nu este o propunere a partidului său și că nu își asumă responsabilitatea pentru ideile venite din partea altor formațiuni. Cu toate acestea, întrebarea esențială rămâne: dacă PSD refuză orice formă de austeritate, de unde va veni finanțarea necesară? Sau poate partidul se pregătește deja să treacă în opoziție, lăsând sarcina impopulară a tăierilor și taxărilor în mâna altora.
Ba limbricilor si cum s ar traduce adica impui digitalizarea o dai cu cash ul cu aia si dupa ce faci hait ca ti am incoltit prostii CE LE FACEM II TAXAM. Traiti in universuri paralele