Tensiune maximă la Curtea Constituțională! Azi se decide soarta pensiilor speciale și a noilor taxe

Tensiune maximă astăzi, 20 octombrie, în lumea politică și juridică. De la ora 14:00, cei nouă judecători ai Curții Constituționale se reunesc într-o ședință crucială, care ar putea răsturna două dintre cele mai controversate legi promovate de Guvernul Bolojan: reforma pensiilor magistraților și pachetul de măsuri fiscale menit să reducă deficitul bugetar.

Cele două acte normative fac parte din așa-numitul pachet doi de măsuri fiscal-bugetare, asupra căruia Executivul și-a asumat răspunderea în Parlament la începutul lunii septembrie. În timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a atacat legea privind pensiile magistraților, opoziția a sesizat CCR în privința pachetului fiscal elaborat de Ministerul Finanțelor.

Două legi contestate, decizii amânate de două ori

Curtea Constituțională a amânat deja de două ori pronunțarea (pe 24 septembrie și 8 octombrie) din cauza complexității juridice și a presiunii publice uriașe.

În schimb, alte trei proiecte din același pachet au trecut testul constituționalității: reforma în sănătate, legea privind guvernanța corporativă și cea referitoare la modificările din cadrul instituțiilor ASF, ANRE și ANCOM. Acestea au fost validate de CCR și promulgate ulterior de președintele Nicușor Dan.

Reforma care a stârnit revolta magistraților

Legea pensiilor magistraților este considerată de sistemul judiciar o lovitură directă la independența justiției. Adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan pe 1 septembrie, legea prevede o reformă treptată a sistemului, menită, potrivit Executivului, să echilibreze bugetul și să reducă privilegiile nejustificate.

Principalele modificări sunt majore:

• Vârsta de pensionare a magistraților va crește gradual până la 65 de ani, nivel identic cu cel din sistemul public;
• Vechimea minimă pentru pensionare se ridică la 35 de ani, față de 25 cât este în prezent;
• Pensia de serviciu nu va mai depăși 70% din ultimul salariu net, față de 80% din brut, cum era înainte;
• Pensionarea anticipată va rămâne posibilă, dar va fi penalizată cu 2% pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard;
• Perioada de tranziție se întinde până în 2036, când noul sistem va deveni complet operațional.

Reacția dură a magistraților și a Înaltei Curți

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat vehement legea, acuzând „un climat de ostilitate față de sistemul judiciar, alimentat de declarații politice și campanii mediatice care discreditează magistrații și îi transformă în țapi ispășitori pentru criza economică”.

Și Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis un mesaj fără precedent. Într-o decizie unanimă, magistrații instanței supreme au sesizat CCR, afirmând că legea „subminează independența justiției” și „încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale”.

„Judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată și nu poate fi relativizată prin argumente conjuncturale”, se arată în comunicatul transmis de ÎCCJ.

Cel de-al doilea proiect contestat privește pachetul de măsuri fiscale propus de Ministerul Finanțelor, care include majorarea unor taxe și impozite, restructurarea facilităților fiscale pentru companii și reducerea cheltuielilor publice. Opoziția a atacat legea la CCR, acuzând că măsurile au fost adoptate abuziv, fără dezbatere publică reală și fără studii de impact clare.

Guvernul Bolojan a justificat urgența prin nevoia de a respecta angajamentele României față de Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar.

Verdictul Curții Constituționale este așteptat cu sufletul la gură de magistrați, de mediul politic și de mediul de afaceri. O invalidare a uneia dintre legi ar însemna un eșec major pentru Guvernul Bolojan, aflat deja sub presiunea reformelor promise Bruxelles-ului.