Tensiuni majore în Educație: Anul școlar 2026-2027 ar putea începe cu un boicot din cauza noii Legi a salarizării

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Proiectul privind noua lege a salarizării declanșează un conflict major în învățământ: profesorii iau în calcul boicotarea cursurilor.

Începutul de an școlar 2026-2027 se află sub semnul unei incertitudini severe pe fondul nemulțumirilor profunde provocate de proiectul noii legi a salarizării. Reprezentanții cadrelor didactice avertizează că, în cazul în care Executivul va adopta o variantă a actului normativ nefavorabilă sistemului de învățământ, se ia în calcul inclusiv blocarea reluării activității în cancelarii și amânarea cursurilor programate să debuteze pe 7 septembrie 2026.

Tensiunea a crescut semnificativ după ce Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a transmis un mesaj ferm de protest, semnalând că dascălii nu sunt dispuși să accepte modificări care să le diminueze veniturile sau să le ignore statutul profesional.

Proiectul privind noua legea salarizarii profesori stârnește revoltă: Dascălii refuză negocierile considerate formale

Sindicatele din educație acuză Ministerul Muncii de organizarea unor consultări lipsite de fond și au luat decizia de a nu participa la rundele de discuții pe tema proiectului. Organizațiile sindicale susțin că varianta propusă de autorități ignoră promisiunile stabilite anterior și încalcă acordurile asumate la nivel guvernamental în urma protestelor din anul 2023.

Reprezentanții din învățământ au formulat o propunere proprie de grilă salarială, solicitând ca nivelul de remunerare al unui cadru didactic debutant să fie raportat direct la salariul mediu brut pe economie și să reflecte corect evoluția profesională.

Distanța dintre poziția sindicatelor și proiectul guvernamental privind legea salarizarii profesori se adâncește, în condițiile în care liderii sindicali acuză nerespectarea cadrului legal convenit anterior. În acest sens, organizațiile sindicale au precizat direct: „Nu putem sta la masa unor negocieri false. Actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din 2023”.

În același context, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a explicat că posibilitatea amânării cursurilor rămâne pe masa de lucru, dar că o hotărâre definitivă va depinde de consultarea cadrelor didactice: „Aceasta este o măsură pe care o vom lua în calcul, dar decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii. Profesorii sunt foarte indignați și așteaptă un deznodământ. Adică speranța noastră este că Legea salarizării nu va trece sau, dacă va trece, să treacă în forma propusă de noi, în care să fie fiecare profesor așezat acolo unde este locul lui, unde se vede și evoluția în carieră, și în care debutantul să plece de la salariul mediu brut pe economie”.

Reacția guvernamentală: Ministerul Muncii prelungește discuțiile și amână trimiterea proiectului în Parlament

În replică față de avertismentele lansate din zona sindicală, reprezentanții Executivului susțin că actul normativ nu va fi transmis Parlamentului în viitorul imediat, fiind nevoie de timp suplimentar pentru ajustări tehnice și armonizarea cerințelor din sectoarele bugetare critice.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a arătat că proiectul este supus în continuare analizelor interne și că se dorește deblocarea dialogului cu partenerii sociali din Educație și Sănătate în cursul lunii august, astfel încât varianta finală să respecte jaloanele stabilite prin PNRR și să beneficieze de susținerea necesară în legislativ.

Referindu-se la stadiul dezbaterilor asupra textului de lege, Dragoș Pîslaru a precizat: „Este clar că încă nu suntem pregătiți cu legea salarizării pentru a fi asumată de Parlament din rațiuni foarte simple: avem două sectoare sănătate și educație, unde tensiunile sociale din cauza acestei campanii majore de dezinformare și pe de altă parte, din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, nu există încă un consens că proiectul ar putea într-adevăr să să treacă.”

Oficialul a completat cadrul calendaristic prevăzut de Guvern pentru finalizarea actului normativ: „Și atunci, până nu lămurim situația legată de lucrul cu sindicatele pe sănătate și pe educație, nu avem în acest moment o majoritate parlamentară de susținere. Ne propunem ca să mai stăm 2 săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea ceea ce credem că vom avea – îmbunătățiri semnificative și îmbunătățirea inclusiv a dialogului cu sindicatele – să putem ajunge la o formă în care încă o dată să putem arăta și susține că proiectul acestei legi nu numai că e bun, pentru că primim niște bani pe PNRR și face bine România”.

În condițiile în care negocierile directe sunt sistate de refuzul reprezentanților profesorilor de a lua parte la ședințele formale, evoluția proiectului referitor la legea salarizarii profesori rămâne elementul central care va determina dacă anul școlar va debuta conform calendarului pe 7 septembrie 2026 sau dacă sistemul educațional va intra într-un nou blocaj.