Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a lansat o amenințare care riscă să amplifice tensiunile dintre Belgrad și Priștina. Liderul sârb spune că ia în calcul modificarea cursului râului Ibar, astfel încât debitul de apă care ajunge în Kosovo să fie redus, ca reacție la ceea ce el consideră a fi tratamentul abuziv aplicat comunității sârbe din Kosovo.
„Ne maltratează mult poporul. Avem mai multe motive să schimbăm cursul râului Ibar. Să vedem ce vor face albanezii în acest caz”, a declarat Aleksandar Vučić, potrivit presei sârbe.
Președintele Serbiei a precizat că a solicitat deja unor companii de construcții și unor ingineri să analizeze posibilitatea tehnică a unei asemenea intervenții.
De ce este râul Ibar atât de important pentru Kosovo
Ibarul își are izvoarele în Muntenegru, traversează teritoriul Serbiei, ajunge în Kosovo și revine apoi pe teritoriul sârb, unde se varsă.
În Kosovo, apa râului este acumulată în lacul artificial Ujmani, cunoscut și sub denumirea de Gazivode. Rezervorul are o importanță strategică pentru regiune, fiind utilizat pentru alimentarea cu apă, agricultură și producerea de energie electrică.
Declarațiile lui Aleksandar Vučić vin după ce autoritățile kosovare au demolat mai multe construcții aparținând unor sârbi de pe malurile lacului Ujmani. Belgradul consideră acțiunea parte a unei politici prin care drepturile și proprietățile comunității sârbe din Kosovo sunt restrânse.
În luna iulie, autoritățile de la Priștina au demolat 17 clădiri despre care au susținut că au fost ridicate ilegal pe terenuri importante din punct de vedere hidrologic și energetic.
Kosovo cere intervenția UE, SUA și ONU
Demolările au continuat în pofida apelurilor Uniunii Europene și OSCE, care au cerut autorităților kosovare să suspende operațiunile și să respecte drepturile de proprietate și garanțiile procedurale.
Ministrul interimar al Mediului din Kosovo, Fitore Pacolli, a cerut luni o reacție din partea UE, Statelor Unite și ONU după declarațiile liderului sârb.
„Resursele de apă nu pot fi folosite ca instrument de amenințare, presiune sau destabilizare împotriva unui alt stat”, a transmis oficialul kosovar, calificând declarațiile lui Vučić drept „profund tulburătoare”.
Relațiile dintre Belgrad și Priștina rămân extrem de tensionate. Kosovo și-a proclamat independența față de Serbia în 2008, însă autoritățile sârbe continuă să considere teritoriul drept parte a Serbiei și nu îi recunosc independența.