Ziarul american The New York Times a publicat o amplă investigație care readuce în prim-plan una dintre cele mai controversate episoade din viața fiului fostului președinte american Joe Biden – Hunter Biden. Ancheta descrie un posibil conflict de interese la limita eticii politice și diplomatice, în care sunt amestecate nume mari, bani chinezi, un mogul român condamnat și chiar terenurile din jurul Ambasadei Statelor Unite la București.
Publicația arată că, în timp ce Joe Biden era vicepreședinte al SUA, fiul său și-a construit o rețea de relații în Europa de Est, pe care avea să o folosească ulterior în afaceri cu potențial exploziv. Printre acestea, o tranzacție privind terenurile adiacente ambasadei americane din Capitala României, în care apăreau un om de afaceri român controversat, o companie chineză de stat și o firmă americană legată direct de familia Biden.
Afacerea secretă de la București
Potrivit documentelor analizate de The New York Times, Hunter Biden juca un dublu rol periculos: era om de afaceri interesat de cumpărarea terenurilor printr-o firmă proprie și, simultan, avocatul care îl reprezenta pe Gabriel „Puiu” Popoviciu, omul de afaceri român acuzat de corupție exact în legătură cu aceleași terenuri.
Într-un e-mail intern citat de NYT, Hunter recunoștea că se afla „într-o mlaștină etică”, deoarece combina interesele personale cu activitatea juridică într-un dosar extrem de sensibil.
Proiectul vizat ar fi implicat o investiție între 300 și 500 de milioane de dolari, realizată printr-un joint venture între Popoviciu, compania chineză CEFC China Energy și firma controlată de Hunter și de unchiul său, James Biden. Planul prevedea ca partea chineză să dețină aproape jumătate din afacere (47,5%) fapt care ridica semne de întrebare serioase privind securitatea națională a SUA, având în vedere că terenul vizat se afla la câțiva pași de ambasada americană.
În paralel cu discuțiile de afaceri, Hunter Biden îl reprezenta pe Popoviciu în fața autorităților române, încercând să influențeze deciziile din dosarul său de corupție. Procurorii americani au atras ulterior atenția că acest rol dublu (avocat și investitor) ar putea constitui o formă de lobby nedeclarat pentru un interes străin.
Situația a devenit și mai delicată pentru că, în aceeași perioadă, tatăl său, Joe Biden, era unul dintre cei mai vocali susținători ai luptei anticorupție din România, criticând public exact practicile de nepotism și trafic de influență care îl învăluiau acum pe fiul său.
Surse diplomatice citate de New York Times susțin că ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, ar fi refuzat orice tentativă de presiune asupra justiției române, considerând total nepotrivită implicarea fiului vicepreședintelui într-o astfel de cauză. În final, Popoviciu a fost achitat pe motive procedurale, iar proiectul imobiliar a fost abandonat înainte ca banii chinezi să fie transferați.
Banii și consecințele
Hunter Biden ar fi primit aproximativ 1 milion de dolari pentru consultanță de la Popoviciu, chiar în perioada când Joe Biden era încă vicepreședinte. Ulterior, au urmat și alte plăți provenite de la entități asociate cu CEFC China Energy, companie care avea legături strânse cu regimul de la Beijing.
Deși nu există dovezi directe că Joe Biden ar fi avut un rol în aceste afaceri, ancheta scoate la lumină un tipar îngrijorător: membri ai familiilor politicienilor americani care devin ținte ale unor rețele de influență globală, dornice să cumpere acces la putere.
Ironia supremă este că, în timp ce tatăl său cerea transparență și integritate în regiune, Hunter Biden negocia în spatele ușilor închise cu un om condamnat pentru corupție și cu o companie chineză de stat.
După 2018, CEFC s-a prăbușit în urma unor anchete în China și SUA, iar președintele companiei a fost arestat. Afacerea românească a dispărut discret din atenția publică, dar investigația New York Times o readuce acum în prim-plan, ca simbol al intersecției periculoase dintre afaceri, politică și etică publică.
La finalul mandatului său, în decembrie 2024, președintele Joe Biden și-a grațiat fiul pentru toate condamnările și acuzațiile legate de taxe, arme și activități externe , o decizie care a divizat profund opinia publică americană.