Tradiții de Ajunul Nașterii Domnului! Ce trebuie să facă creștinii în ziua ce prevestește sărbătoarea importantă a creștinătății?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Creștinii țin astăzi, 24 decembrie 2021, o serie de tradiții de Ajunul Nașterii Domnului, zi în care ușile gospodarilor se deschid pentru cei care aduc în casele lor cea mai importantă veste pentru creștinătate. Ziua de dinaintea Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos este și una în care în biserici se țin slujbe speciale de sărbătoarea Crăciunului

Creștinii de pretutindeni sărbătoresc în cursul zilei de astăzi, 24 decembrie 2021, ajunul uneia din cele mai importante sărbători de peste an, Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Datinile și obiceiurile din această perioadă a anului s-au perpetuat pretutindeni, fiecare zonă a țării fiind plină de tradiții. Acestea sunt respectate cu sfințenie de fiecare gospodar pentru a avea belșug în anul ce bate la ușă. De exemplu, în ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac și un pahar cu apă, și asta deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor.

Totodată, în ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine nu dau nimic din casă ca acestora să le meargă bine și să nu părăsească stupul pe vremea roitului. În ajunul Crăciunului nu e bine ca oamenii să se ia la bătaie, iar acolo unde este datina de a tăia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu ceapă și slănină, din care sunt ospătați cei dintâi dintre străinii care le calcă pragul casei.

Tradiții de Ajunul Nașterii Domnului în creștinătate

Ajunul Crăciunului este ultima zi de post din Postul Nașterii Domnului. Acest post, care începe în ziua de 15 noiembrie și se încheie în ziua de 24 decembrie, ne aduce aminte de patriarhii și drepții Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat, în post și rugăciune, așteptând venirea lui Mesia, Mântuitorul lumii. Dacă primele 39 de zile ale acestui post sunt mai ușoare din punct de vedere alimentar, între ele existând mai multe zile în care Părinții Bisericii au rânduit dezlegare la pește, cea de-a patruzecea zi a postului este una de aspră postire, adică de ajunare. Obiceiul de a ajuna în această ultimă zi a postului este consemnat încă din secolul al IV-lea.

Creștinii așteaptă colindători în noaptea de Ajun

Tradițiile mai spun și că nu este bine ca în ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai întâi rachiul, pentru că nu el are întâietate, ci bucatele. În ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru ca acești pomi să lege rod bogat, iar tot în această zi se ung pâinile pe deasupra cu muruială de făină de grâu, ca ele să nu crape, iar cu muruiala care a rămas, se ung pomii din grădină, ca ei să fie în vară încărcați de roade. În ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănânce bostan, pentru ca aceștia să fie grași peste an.

În anumite sate din Transilvania se pune pe un scaun, în tinda casei, fân și pe el un colac pentru ca anul să fie mai bun. În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopții și în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg din casă în casă cu colinda. Prin unele părți, băieții, dar mai cu seamă cântăreții bisericești, umblă cu icoana în ziua de Ajunul Crăciunului, o icoană pe care este zugrăvită nașterea lui Iisus Hristos în mijlocul staulului. Sunt datini și obiceiuri care s-au perpetuat peste secole, fiecare zonă a țării fiind plină de tradiții. Acestea sunt respectate cu sfințenie de fiecare gospodar pentru a avea belșug în anul ce bate la ușă. Prin unele părți, băieții, dar mai cu seamă cântăreții bisericești umblă cu icoana în ziua de Ajunul Crăciunului, o icoană pe care este zugrăvită nașterea lui Iisus Hristos în mijlocul staulului.