Tradiții și obiceiuri din Oltenia de Crăciun. Ritualuri păstrate cu sfințenie pentru belșug și sănătate

Multe tradiții și obiceiuri din Oltenia de Crăciun sunt respectate cu sfințenie de localnici, fiind considerate o legătură cu strămoșii și cu valorile zonei din moși strămoși. Locuitorii păstrează cu drag de la colinde și ritualuri magice, până la obiceiuri întâlnite doar în anumite sate. Crăciunul oltenesc este încărcat de simboluri ale rodniciei, credinței și speranței.

În Oltenia, sărbătoarea Crăciunului este mult mai mult decât un moment religios. Este o perioadă în care locuitorii participă la obiceiurile vechi, menite să aducă prosperitate gospodăriilor și să protejeze oamenii și animalele. Respectarea acestor ritualuri este privită ca o datorie morală, iar fiecare gest are o semnificație aparte, definind identitatea culturală a zonei.

Tradiții și obiceiuri din Oltenia de Crăciun

Pregătirile pentru Crăciun încep în Oltenia încă dinainte de Ignat, când se taie bețe din alun, cunoscute sub numele de „colinde”. Acestea sunt lăsate la uscat până în Ajun și decorate ulterior în alb și negru, culori ce simbolizează echilibrul dintre viață și moarte. Se crede că animalele atinse cu aceste bețe vor fi sănătoase și ferite de boli pe parcursul anului.

În Ajunul Crăciunului, în numeroase sate oltenești, se practică „scormonitul în foc”, un obicei cu puternică însemnătate. Membrii familiei se adună în jurul vetrei și, pe rând, ating focul cu o nuia, rostind urări pentru animale roditoare, recolte bogate și oameni sănătoși. Tot în această noapte, tradiția spune că cerurile se deschid, iar cei cu suflet curat pot vedea divinitatea la masă cu sfinții și îngerii.

În prima zi de Crăciun are loc și „Adunatul gunoaielor”, un ritual menit să asigure belșugul gospodăriei. Oamenii strâng resturile din curte, iar femeile se așază pe vine, imitând cloștile, pentru ca anul următor să fie unul roditor.

Alte tradiții unice păstrate în Oltenia

Printre cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri din Oltenia de Crăciun se numără colindatul cu Steaua și Plugul cel Mare. Steaua este purtată de grupuri de copii, fiecare având un rol precis, iar colindatul începe din Ajun și ține până dimineața. Plugul cel Mare, practicat în noaptea de Anul Nou, este organizat de flăcăii satului și condus de un staroste, obiceiul fiind adresat familiilor înstărite.

În anumite zone ale Olteniei se păstrează un obicei unic în țară, anume colindatul cu Vasilca. De Anul Nou, bărbații împodobesc un cap de porc cu mărgele și cercei și cântă un colind care amintește de o veche zeitate protectoare a holdelor. În comuna Argetoaia din județul Dolj, se practică mersul cu Vicleiul, o cutie decorată și purtată de flăcăi, care conține păpuși confecționate de fetele din sat.

Moșii de Crăciun, cunoscuți și ca „pomana de mână”, reprezintă un ritual de pomenire a morților. Femeile merg la cimitir, tămâiază mormintele și împart colaci, ouă și lumânări vecinilor. Tot din bătrâni se păstrează și obiceiul Pițărăilor, practicat mai ales în Valea Jiului, unde cete de băieți colindă satul cu steaguri împodobite, fiind acompaniați de strigături și jocuri tradiționale.

În Oltenia nu lipsesc nici ritualurile de aflare a ursitului. Fetele nemăritate încearcă, în noaptea de Anul Nou, diferite practici simbolice pentru a afla cum va fi viitorul soț.

Prin urmare, foarte multe tradiții și obiceiuri din Oltenia de Crăciun sunt respectate, iar locuitorii zonei le duc cu sfințenie mai departe.