Pe 7 decembrie, creștin-ortodocșii din România sărbătoresc Sfânta Filofteia, una dintre cele mai tinere și cunoscute sfinte mucenițe ale ortodoxiei. Această zi, marcată în calendarul religios cu cruce roșie, este prilej de rugăciune, reflecție și respectarea unor tradiții străvechi, care continuă să fie urmate de credincioși în întreaga țară.
Tradiții și superstiții de Sfânta Filofteia
Sfânta Filofteia s-a născut la Târnovo, în Bulgaria, într-o familie simplă și credincioasă. Încă din copilărie, a demonstrat o mare milostenie față de cei săraci și față de copii. Povestea sa, păstrată de tradiția populară, spune că la doar 12 ani, Filofteia a fost lovită mortal de tatăl său cu o bardă, după ce oferise mâncare copiilor nevoiași pe care îi întâlnise pe drum. Miraculos, trupul său a fost considerat de piatră pentru a-i proteja moaștele, iar după rugăciuni și intervenția Bisericii, acestea au fost aduse la Curtea de Argeș, unde se află și astăzi.
Moaștele Sfintei Filofteia au devenit un loc de pelerinaj, iar credincioșii le cinstesc pentru binecuvântare, protecția familiei, sănătate și spor în muncă. În tradiția populară, Sfânta Filofteia este cunoscută și drept „aducătoarea de ploi”, fiind invocată pentru recolte bogate și belșug.
Ziua de 7 decembrie este încărcată de obiceiuri și superstiții, menite să aducă noroc și protecție.
„În ziua sfântă, credincioșii trebuie să meargă la biserică, să participe la slujbe și să aprindă lumânări, ca semn de rugăciune și de cinstire. Aceste gesturi simbolizează credința, speranța și dorința de binecuvântare pentru sănătatea și protecția familiei, dar și pentru liniștea sufletească a fiecăruia. În același timp, ziua este un prilej de a săvârși fapte bune, de a ajuta pe cei aflați în dificultate și de a urma exemplul Sfintei Filofteia, care, chiar la o vârstă fragedă, și-a păstrat credința și puritatea sufletească”, explică Marius Oblu, preot la Biserica Iancu Vechi-Mătăsari din București.
În această zi, credincioșii trebuie să respecte și anumite interdicții tradiționale. Nu este bine să se spele, să se coasă, să se calce sau să se facă alte treburi gospodărești. Nu se folosește cuțitul pentru tăierea alimentelor, ci acestea se rup cu mâna, pentru a aduce spor și sănătate în casă. Totodată, se evită certurile, datoriile și împrumuturile, iar nunțile și botezurile nu se săvârșesc în această zi, care face parte și din postul Crăciunului.
Rugăciunile adresate Sfintei Filofteia sunt considerate mijloace puternice de ocrotire și binecuvântare. Una dintre cele mai cunoscute rugăciuni, transmisă de tradiție, spune: „Sfântă Mare Muceniță a lui Hristos, Filoftee, milostivește-te spre lacrimile bătrânilor, spre suspinele mamelor, spre cererile pruncilor și spre noi, care cădem cu genunchii plecați și cerem, prin rugăciunile tale cele sfinte, ajutor și mântuire din supărările ce ne cuprind”.
În calendarul ortodox, pe 7 decembrie își sărbătoresc ziua onomastică persoanele care poartă numele Filofteia sau Filoftea. Numele provine din grecescul „Philothea” și înseamnă „cea iubitoare de Dumnezeu” sau „cea iubită de Dumnezeu”, reflectând viața sfintei dedicată rugăciunii, faptelor bune și milosteniei.