Trei invitați importanți discută despre literatură la FILIT. Scriitoarea cehă Petra Hůlová povestește despre experiența sa în Mongolia: „Propria istorie a familiei am transferat-o într-un alt mediu cultural” – FOTO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În cea de-a treia zi a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere din Iași (FILIT), trei scriitori importanți au discutat despre literatură. Este vorba despre Cristian Fulaș, Petra Hůlová și Ștefania Mihalache

Cele două teme de discuție au fost legate de romanele traduse în limba română ale scriitoarei Petra Hůlová, care este considerată una dintre cele mai talentate tinere scriitoare din Republica Cehă.

Scriitori în Centru. Aventura scriitoarei Petra Hůlová în Mongolia a plecat de la vizionarea unui film

Vineri, 20 octombrie 2023, în cea de-a treia zi a FILIT, trei scriitori importanți au discutat despre literatură în Casa Filit din Piața Unirii. Invitatul special al serii a fost Petra Hůlová, o scriitoare cehă ce a scris opt romane, două dintre ele fiind traduse și în limba română.

Petra Hůlova s-a născut în 1979 la Praga și a studiat la Universitatea Carolina, obținând o diplomă în Culturologie și Studii mongole. Fiind impresionată de filmul lui Nikita Mihalkov, Urga, a început să studieze limba și cultura mongolă, având ocazia de a sta în Mongolia un an de zile, în timpul studenției.

S-a inspirat din realitatea acestei țări, iar în anul 2002 a debutat cu romanul Munții Roșii care a apărut și în România, în anul 2014, la editura Curtea Veche. Pentru acest roman a primit, în anul 2003, prestigiosul premiu Magnesia Litera, devenind cea mai citită carte a unui autor ceh din primul deceniu al începutului de secol.

„Filmul Urga care a fost realizat de către Nikita Mihalkov, unul dintre regizorii importanți, dar și problematici, în același timp, este un film minunat care are loc într-o parte a Mongoliei care acum face parte din China. L-am vizionat când eram studentă și studiam studii culturale și propriu-zis căutam o zonă pe care doream să o studiez, iar după ce am văzut filmul mi-am dat seama că aceasta este zona pentru care vreau să fac cercetarea. Filmul, de fapt, arată un conflict între modul tradițional de viață și societatea mai modernă, influențată de cultura europeană sau cea sovietică. Tocmai acest conflict dintre ceea ce este vechi și ceea ce este nou mi-a atras atenția spre acest film și acest loc”, spune scriitoarea Petra Hůlová.

Petra Hůlová: „Propria istorie a familiei am transferat-o într-un alt mediu cultural”

Invitatul special al serii a fost Petra Hůlová care este o scriitoare cehă ce a scris opt romane, două dintre ele fiind traduse și în limba română

În romanul de debut al scriitoarei, aceasta prezintă ce a văzut, auzit și trăit în urmă cu 20 de ani în Mongolia, personajele fiind inspirate de la persoane reale cu care s-a întâlnit. Romanul este scris la persoana I și prezintă cinci voci narative din trei generații diferite, însă scriitoarea a transpus și contextul familiei sale din Praga.

„Este vorba despre ceea ce am văzut, ce am auzit, ce am trăit în Mongolia. Sunt mai multe puncte de inspirație, este vorba despre persoane reale care au inspirat personajele sau de situații reale, dar este vorba și despre propria situație din familia din care provin. Contextul familiei mele din Praga este transpus în contextul din Mongolia, propria istorie a familiei am transferat-o într-un alt mediu cultural. Am scris acest roman în urmă cu 20 de ani și am făcut ceva ce în condițiile actuale nu mai poate fi făcut. Acesta este scris la persoana I, găsim vocea a cinci personaje feminine dintr-o familie mongolă”, mai spune Petra Hůlová.

Mișcarea feministă a ieșit învingătoare: „În țara mea, acest roman a fost recepționat ca fiind unul anti-feminist”

Cel de-al doilea roman al scriitoarei care a fost tradus în limba română este Scurtă Istorie a Mișcării, care prezintă un viitor distopic

Cel de-al doilea roman al scriitoarei care a fost tradus în limba română este Scurtă Istorie a Mișcării, ce prezintă un viitor distopic. Este vorba despre mișcarea feministă care a ieșit învingătoare: femeile conduc lumea, iar bărbații sunt internați în Institut, pentru a trece printr-un proces de reeducare. Acolo, pe căi cel puțin originale, le sunt eradicate ideile de dominanță a masculinității și de transformare a corpului femeii în obiect sexual.

Ștefania Mihalache a citit romanul și a făcut o scurtă prezentare a acestuia în cadrul evenimentului. Având ocazia să fie în fața ei chiar autoarea cărții, i-a adresat o întrebare: „În centrele de reeducare, cum s-ar fi putut lucra și la sensibilitatea față de frumusețea interioară sau, mai bine spus, ce este frumusețea interioară a femeii care urma să le guverneze relația perfectă?”. Întrebarea adresată de scriitoarea Ștefania Mihalache nu a fost în centrul de interes al Petrei în momentul în care aceasta scria romanul.

„Am citit acest roman înainte de FILIT, sincer, eu nu m-am întâlnit cu el în periplul meu de cumpărat cărți obsesiv-compulsiv. În acest roman este prezentată situația în care feminismul câștigă bătălia și are putere absolută. Bărbații sunt internați în centre de reeducare, dar lucrurile nu se opresc aici. Reeducarea este concentrată pe modificarea sexualității masculine, în sensul în care bărbaților le este extirpat organul mental, cel cu care văd femeia doar ca pe o marfă”, spune Ștefania Mihalache.

Punctul de plecare al romanului este legat de faptul că femeilor, odată ce încep să îmbătrânească, să li se modifice corpul, nu mai sunt văzute la fel de bărbați, din punctul de vedere al autoarei, acest lucru fiind total nedrept.

„Punctul de la care a pornit acest roman era faptul că există această relație strânsă între dorință și dragoste. Pe măsură ce femeile îmbătrânesc, capacitatea lor de a fi iubite scade, este un proces destul de nedrept, deoarece nu este legat de bogăția spirituală a persoanei, din moment ce ne dorim ca lumea în care trăim să devină mai corectă, situația aceasta ar trebui să se schimbe. Acesta a fost fundalul, punctul de plecare al romanului”, spune Petra Hůlová.

Petra Hůlová scrie o satiră care pune sub semnul întrebării normele sexuale ale societății noastre. În Republica Cehă, Scurtă Istorie a Mișcării este considerat un roman anti-feminist.

„În țara mea, acest roman a fost recepționat ca fiind unul anti-feminist. Sunt conștientă de faptul că este foarte greu de atins situația pe care o descriu, pentru că trăim într-o societate nedreaptă, însă am încercat să arăt faptul că există niște limite prostești și, dacă încercăm să le schimbăm, ajungem într-un peisaj destul de groaznic. În centrul modului meu de gândire se află credința că avem niște limite biologice și naturale, dar, odată ce le expunem într-un anumit mediu, ele par de neconceput, de aici reacția că romanul ar fi anti-feminist”, adaugă Petra Hůlová.

Legat de romanul autoarei de origine cehă, scriitorul Cristian Fulaș și-ar fi dorit ca acțiunea să se ducă mult mai departe. Fiind un lector foarte detașat, acesta nu a empatizat cu personajele.

„Bănuiala mea că Petra Hůlová nu este o anti-feministă s-a confirmat chiar în seara aceasta. Eu nu cred în distopii, lumea aceasta se va distruge atât de natural de o să ne speriem. Eu sunt un lector foarte detașat și mi s-a părut că trebuia să se ducă mai departe Petra, așteptam să curgă sânge, aveam niște filme în cap și nu s-au întâmplat”, spune Cristian Fulaș în legătură cu romanul scriitoarei de origine cehă, Petra Hůlová.