Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot și alți peste 300 de artiști români protestează împotriva unei ordonanțe care ar putea schimba plata drepturilor de autor pentru muzica difuzată în spații publice

Un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează modificarea Legii drepturilor de autor a declanșat un protest fără precedent în industria muzicală. Artiști cunoscuți, alături de sute de autori și profesioniști din domeniu, susțin că schimbările propuse riscă să slăbească grav protecția creației artistice și să transforme plata drepturilor pentru muzica difuzată în restaurante, hoteluri sau mall-uri într-o simplă formalitate.

Peste 300 de artiști români avertizează că o OUG a Guvernului ar putea face opțională plata drepturilor de autor pentru muzica din spații publice

Peste 300 de artiști, autori și profesioniști din industria muzicală, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot, Dan Bittman, Marius Moga sau Damian Drăghici, au semnat o scrisoare de protest adresată Guvernului și Ministerului Culturii. Documentul vizează un proiect de Ordonanță de Urgență care ar urma să modifice Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor.

Semnatarii atrag atenția că noile reglementări ar schimba fundamental modul în care sunt colectate drepturile pentru muzica difuzată în spații publice, precum restaurante, baruri, hoteluri, centre comerciale sau mijloace de transport. Miza este eliminarea gestiunii colective extinse, mecanismul prin care organismele de gestiune colectivă colectează și distribuie drepturile inclusiv pentru artiștii care nu sunt membri ai acestor organizații.

12:52, 24 Feb 2026

FOTO Fuego are copii? Iată ce trebuie să știi despre unul dintre cei mai îndrăgiți artiști din România!

11:01, 20 Feb 2026

FOTO Claudia Puican, decizie dureroasă pentru binele fiului ei: „Mai mult îl chinuiam decât îi făceam bine”

În scrisoare, artiștii explică explicit ce efect ar avea această modificare.

„Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, au transmis artiștii.

Deși Ministerul Culturii justifică proiectul prin necesitatea alinierii la o directivă europeană, semnatarii subliniază că legislația actuală permite deja gestionarea individuală a drepturilor. Din acest motiv, ei consideră că eliminarea colectării extinse nu este nici impusă, nici necesară.

Artiștii explică faptul că sistemul actual funcționează tocmai pentru că licențierea individuală este, în practică, imposibilă. Volumul uriaș de muzică difuzată zilnic face ca încheierea de contracte separate cu fiecare autor să fie nerealistă și extrem de costisitoare pentru utilizatori.

În lipsa gestiunii colective extinse, avertizează semnatarii, sistemul ar deveni vulnerabil și ușor de ocolit. În document se arată clar că „plata drepturilor devine opțională, în practică”, deoarece un utilizator ar putea declara existența unor contracte directe minime și, ulterior, ar putea difuza orice repertoriu fără verificări reale.

Artiștii explică scenariul concret: un utilizator poate încheia unul sau două contracte individuale, le poate declara pentru a evita aplicarea licenței colective extinse și apoi poate difuza orice altă muzică, fără ca organizațiile de gestiune colectivă să aibă mijloace tehnice sau juridice pentru a controla ce se folosește în realitate.

În acest context, semnatarii resping ideea că autorii ar trebui să-și urmărească singuri muzica pentru a-și primi drepturile.

„Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, mai transmis semnatarii scrisorii

Nemulțumiri există și față de propunerea unui „colector unic”, care ar urma să colecteze drepturile autorilor, artiștilor interpreți și producătorilor. Ministerul Culturii propune înființarea unui nou organism comun, finanțat inclusiv din sumele cuvenite titularilor de drepturi, idee contestată dur de artiști.

În scrisoare, aceștia avertizează că o astfel de soluție ar genera costuri suplimentare și riscuri pentru creatori și subliniază principiul de bază: „Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor.”

Artiștii vin și cu o propunere concretă. Dacă se va decide totuși existența unui colector unic, aceștia cer ca el să fie desemnat dintre organismele de gestiune colectivă deja existente și finanțat exclusiv din comisionul administrativ prevăzut de lege. În document se arată că „nu este justificată și este păgubitoare pentru titularii drepturilor crearea unei noi entități”, care ar presupune cheltuieli suplimentare.

În final, semnatarii resping ideea că directiva europeană ar impune aceste modificări și subliniază clar că „nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”.

Deși în luna decembrie au avut loc consultări între premierul Ilie Bolojan și reprezentanții organizațiilor care apără drepturile artiștilor, discuțiile nu au dus la un acord. Conflictul rămâne deschis, iar artiștii avertizează că modificarea legislației, în forma actuală, ar putea zdruncina serios echilibrul industriei muzicale din România.