Un pacient din Galați s-a certat cu chirurgul după ce ChatGPT i-a spus că operația ar fi trebuit să dureze o oră, nu 20 de minute

Tot mai mulți români ajung să își caute răspunsurile medicale în fața unui ecran, iar inteligența artificială a devenit, pentru unii, un „doctor de serviciu”, disponibil la orice oră. Fenomenul este în plină expansiune, însă specialiștii avertizează că această tendință ascunde riscuri serioase, mai ales atunci când recomandările oferite de algoritmi ajung să contrazică opiniile medicilor care consultă pacientul în mod direct.

Studiile recente arată că inteligența artificială greșește frecvent în stabilirea unui diagnostic

Pentru mulți, drumul spre un posibil diagnostic începe cu câteva cuvinte tastate într-un chatbot. Durerea de cap, amețeala, palpitațiile sau o stare generală de oboseală sunt descrise rapid, iar răspunsurile apar aproape instantaneu. Inteligența artificială poate oferi o listă lungă de explicații, de la cauze aparent banale, precum stresul sau lipsa de somn, până la afecțiuni grave, care pot speria inutil pacientul. Problema apare atunci când aceste informații sunt luate drept certitudini medicale.

Studiile recente arată că inteligența artificială greșește frecvent în stabilirea unui diagnostic, chiar și atunci când utilizatorii formulează corect întrebările. În aproximativ jumătate dintre cazuri, concluziile oferite nu corespund realității medicale. Situația devine și mai problematică atunci când persoanele fără pregătire de specialitate nu știu ce detalii sunt relevante sau cum să interpreteze răspunsurile primite. În aceste condiții, medicii se confruntă tot mai des cu pacienți care ajung în cabinet convinși că „știu deja” ce au, bazându-se pe informații găsite online.

Spre deosebire de un algoritm, consultul medical presupune timp, observație și experiență clinică. Medicul vede pacientul, îi analizează istoricul, pune întrebările potrivite și decide ce investigații sunt necesare. Inteligența artificială funcționează strict pe baza unor date și modele statistice, fără contact uman și fără capacitatea de a evalua nuanțele fiecărui caz. Din acest motiv, specialiștii consideră că încrederea oarbă în „diagnosticele” online reprezintă o lipsă de respect față de munca medicală și față de complexitatea actului medical.

Un pacient din Galați s-a certat cu chirurgul după ce ChatGPT i-a spus că operația ar fi trebuit să dureze o oră, nu 20 de minute

Un exemplu elocvent vine din Galați, unde un pacient operat pentru o complicație provocată de un abces a ajuns să îl confrunte pe chirurgul său. Bărbatul era nemulțumit de durata intervenției, pentru că ChatGPT îi indicase că operația ar fi trebuit să dureze aproximativ o oră, nu doar 20 de minute. Mai mult, același instrument online îl convinsese anterior să rămână acasă, ceea ce a dus la agravarea stării sale și, în final, la necesitatea intervenției chirurgicale. Medicul Dan Mihoc, radiolog intervenționist, a explicat că astfel de situații devin tot mai frecvente și că adevărata provocare nu este accesul la informație, ci capacitatea de a o filtra corect, lucru care necesită o bază solidă de cunoștințe medicale.

Cu toate acestea, specialiștii nu resping complet inteligența artificială. Dimpotrivă, mulți medici o folosesc ca instrument auxiliar. Neurologul Răzvan Radu subliniază că, utilizată corect, inteligența artificială poate sprijini actul medical, atât timp cât informațiile sunt filtrate prin experiența și cunoștințele specialistului. În opinia sa, medicii care refuză complet această evoluție riscă să rămână în urmă, deoarece tehnologia va continua să se dezvolte și să influențeze medicina.

Datele științifice susțin aceste rezerve. Un studiu realizat în Italia arată că medicii ajung la un diagnostic corect în aproximativ 75% dintre cazuri, în timp ce inteligența artificială reușește acest lucru doar în jumătate dintre situații, și doar atunci când este ghidată corespunzător. Rezultatele sunt și mai slabe în cazul copiilor, unde doar o mică parte dintre diagnosticele oferite de ChatGPT s-au dovedit corecte.

Concluzia specialiștilor este una fermă: inteligența artificială poate fi un ajutor valoros, dar nu poate înlocui medicul, experiența clinică și dialogul direct cu pacientul. În lipsa acestora, riscul de erori și decizii greșite crește considerabil, iar sănătatea nu ar trebui niciodată lăsată exclusiv pe seama unui algoritm.