Actualitate

Un proiect eșuat: noua Constituție

Publicat: 06 dec. 2020
Sorin Rosca Stanescu
Sorin Rosca Stanescu
În ultima vreme, de la cel mai înalt nivel, ni se sugerează din ce în ce mai insistent că se pune a cale o nouă Constituție. Unul dintre cei mai relevanți analiști politici crede chiar că președintele Klaus Iohannis intenționează ca, printr-o nouă Lege Fundamentală, să mai aibă parte de un al treilea mandat. Nu iese fum fără foc. Am totuși toate motivele să cred că cel puțin în viitorii patru ani o nouă Constituție este imposibilă. Sau chiar o Constituiție revizuită.

Dacă domnul Klaus Iohannis își ia în serios propriile afirmații, atunci îl anunț că o nouă Constituție este un proiect de țară. Și că ar fi al treilea proiect de țară pe care și-l asumă și care eșuează. După „România educată” și după „România normală”. De fapt, al patrulea, dacă punem la socoteală și faptul că, înainte de a ajunge președinte, domnia sa a lucrat împreună cu Dragnea pentru o reformă administrativă. Care nu s-a mai produs, în ciuda faptului că USL avea la acea dată o majoritate absolută în Parlament. Dar o nouă Constituție este totuși necesară. Ce presupune ea?

Nu mai are niciun rost, cel puțin în spațiul redus ca dimensiune al acestei analize, să reamintesc de ce este necesară o nouă Constituție. În esență, în baza Legii Fundaentale din 1991, România funcționeză prost. Statul este o struțo-cămilă, nici parlamentar și nici prezidențial, iar separarea dintre instituții creează prea multe ambiguități și, ca atare, generază conflicte. Tocmai de aceea, vedem din ce în ce mai mult cum Curtea Constituțională este luată cu asalt din toate direcțiile. Dar dacă o nouă Constituție este necesară, nu însemnă că ea este și posibilă în condițiile date.

Desigur, într-o formulă sau alta, după alegerile care au loc astăzi, se va constitui o majoritate parlamentară. Mai stabilă sau mai puțin stabilă. Mai puternică sau mai fragilă. Dar în niciun caz nu vom avea acea majoritate în baza căreia să elaborăm o nouă Constituție. Sau să o putem revizui pe cea existentă.

Pentru o nouă Constituție, este necesar ca Parlamentul care va rezulta în urma acestor alegeri să se transfrme într-o Adunare Constituantă. Să admitem că se va întâmpla acest lucru. Rolul Adunării Constituante este ca, în urma unor analize, a unor dezbateri, a unor negocieri, să elaboreze o nouă Lege Fundamentală. Proiectul noi Constituții ar urma să fie adoptat de către plenul Parlamentului. Dar, atenție, cu votul a două treimi din numărul total al deputaților și senatorilor. Această majoritate nu va exista. Iar în condițiile date nu va exista nici consens între viitoarea putere și viitoarea opoziție. În a doua ipoteză, este necesară revizuirea Constituției. Dar nici revizuirea nu este posibilă, decât tot cu acordul a două treimi dintre deputați și senatori. Atunci când a existat o majoritate solidă USL în Parlament, s-a mers pe revizuire. Și, din aproape în aproape, practic a fost croit proiectul unei noi Constituții. Nu a funcționat. Proiectul a fost omorât în fașă. Pentru că, în cazul unei revizuiri, spre deosebire de elaborarea unei noi Leg Fundamentale cap coadă, mai este necesar și acordul Curții Constituționale a României. Dacă prerogativele acesteia se schimbă prin revizuire, acest acord nu va fi dat niciodată. De asemenea, niciun fel de revizuire a Constituției nu poate cuprinde prevederi care au de-a face cu Justiția. De aceea, în paranteză fie spus, referendumul inițiat de președintele Klaus Iohannis și aprobat de populație, care conține și prevederi vizând Justiția, nu poate în niciun fel să fie omologat printr-o revizuire. Acest referendum nu ar putea fi finalizat decât printr-o schimbare de Constituție.

Prin urmare, dacă în mintea unora bântuie ideea revizuirii Constituției existente sau creării unei noi Constituții, îi anunț că, așa cum vor cădea zarurile electorale astăzi, un asemenea obiectiv nu poate fi atins în niciun fel în următorii patru ani.





Adauga un comentariu