Un român nu poate primi carte de identitate electronică din cauza numelui: „Nu putem încadra 18 cuvinte”

Implementarea noilor cărți de identitate electronice în România vine la pachet cu provocări neașteptate. Una dintre cele mai inedite situații întâlnite până acum este cea a unui român care nu poate primi documentul nou dintr-un motiv bizar: numele său complet este format din 18 cuvinte, ceea ce depășește capacitatea fizică de afișare a actului.

Un nume prea lung pentru eliberarea unei cărți de identitate electronice

Cătălin Giulescu, șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), a declarat în cadrul conferinței Digital Banking Scorecard 2025 că noile cărți de identitate nu pot fi emise pentru cetățeni cu nume extrem de lungi, din motive tehnice.

RomaniaTV

Romina Gingașu, acuzații grave la adresa lui Călin Georgescu: Era un robot în spate. Am cunoscut un candidat fantomă

Observatornews.ro

Au apărut cireşele, care se vând şi la bucată. Cât costă una singură

„Suntem obișnuiți ca la Evidența Persoanelor să avem niște standarde și șabloane în care să încadrăm toți cetățenii. Avem în România un cetățean al cărui nume de familie este compus din șapte cuvinte, iar prenumele său conține 11 cuvinte. Nu avem cum să emitem cartea electronică de identitate pentru acest caz: chiar dacă am folosi întregul spațiu al cărții, nu am putea încadra toate cele 18 cuvinte. Au existat foarte multe probleme de acest fel”, a declarat Giulescu, la conferința Digital Banking Scorecard 2025.

Procesul de emitere a noilor cărți electronice de identitate a început în martie 2025, cu județul Cluj ca proiect-pilot. În Săptămâna Mare dinaintea Paștelui, aceste documente vor deveni disponibile și în București, urmând extinderea rapidă și în Ilfov, iar până la începutul lunii mai, autoritățile estimează că cel puțin șapte municipii din fiecare județ vor avea capacitatea de a procesa cereri.

Scopul: procesarea a minimum 17.000 de solicitări zilnic.

Digitalizarea stării civile, între erori și anecdote

Un alt proces major în desfășurare este digitalizarea sistemului de stare civilă, care cuprinde aproximativ 77 de milioane de acte (nașteri, căsătorii, decese) înregistrate din 1921 încoace. Și aici, autoritățile s-au confruntat cu cazuri neobișnuite, unele chiar amuzante.

„După ce am digitalizat primul județ în 2020, am constatat că, în 100 de ani de experiență, ofițerii de stare civilă au înlocuit litera M cu N, au adăugat un E, au pierdut un I și chiar au înregistrat o naștere pe 30 februarie 1974 (n.red: nu există această dată calendaristică). Ne-a fost foarte greu să convingem serverul că 30 februarie 1974 a existat: a trebuit să introducem forțat acel act pentru a-l putea modifica ulterior”, a relatat Giulescu.

Oficialii subliniază că obținerea cărții de identitate electronice nu este obligatorie. După expirarea actelor actuale, cetățenii pot opta și pentru varianta simplă, fără componentă electronică.

Ce este Cartea Electronică de Identitate

Proiectul cărţii electronice de identitate este inclus în PNRR, ţinta fiind eliberarea a cinci milioane până în luna iunie 2026.

„Cartea electronică de identitate este un document cu un format modern, este un document care are un cip şi în acest cip sunt 11 servicii digitale şi facilitează o interacţiune mai bună a cetăţeanului cu autorităţile publice. Nu se limitează în niciun fel libertăţile individuale ale cetăţenilor prin această carte electronică de identitate. Similar acestei cărţi sunt alte asemenea modele în spaţiul Uniunii Europene.

Este concepută pentru a oferi siguranţă, o siguranţă crescută pentru a preveni fraudele, falsurile documentelor şi, bineînţeles, furtul de identitate. Din punctul nostru de vedere, această carte de identitate oferă elemente de protecţie de ultimă oră. Această carte nu conţine funcţii care permit urmărirea geografică. Aşa cum ştim, pe baza unor dispozitive, există posibilitate, dar această carte nu permite localizarea din punct de vedere al urmăririi geografice. Cipul este similar cu cel din paşapoartele pe care le folosim astăzi şi pe care le folosim în deplasările în afara ţării, mai ales în zona externă Schengen. Informaţiile sunt accesibile numai titularului cărţii”, a declarat secretarul de stat în Ministerul de Interne, Bogdan Despescu, pe 21 martie.