Uniunea Europeană vrea să citească și să controleze toate conversațiile online ale cetățenilor

Documentul de lucru al Consiliului Uniunii Europene arată că cel puțin 15 state membre, inclusiv Germania și Franța, susțin abordarea voluntară, în timp ce Spania, Ungaria și Bulgaria au cerut ca scanarea să fie obligatorie în anumite zone publice ale platformelor. Propunerea lor nu a fost însă acceptată, iar rezultatul final rămâne o formă de supraveghere „opțională” care, în practică, poate fi adoptată treptat de platforme și folosită în mod extins.

Organizațiile pentru drepturi digitale au criticat proiectul, considerând că acesta constituie „o amenințare fundamentală la adresa democrației”. Principala problemă constă în tehnologia denumită Client-Side-Scanning, care permite detectarea conținutului direct pe dispozitivele utilizatorilor. Criticii avertizează că aceasta ar putea slăbi criptarea, creând vulnerabilități care să poată fi exploatate nu doar de autorități, ci și de infractori sau state ostile. Experții în securitate digitală spun că beneficiile proiectului sunt neclare, în timp ce riscurile pentru intimitatea utilizatorilor sunt „uriașe și incontrolabile”.

Măsurile prevăzute de Chatcontrol ridică și probleme legate de libertatea presei. Asociațiile de jurnaliști avertizează că protecția surselor ar fi grav afectată, iar aplicația de mesagerie Signal a declarat că ar putea părăsi piața europeană dacă va fi obligată să slăbească criptarea, pentru a nu compromite securitatea utilizatorilor. Meredith Whittaker, președinta Signal, a subliniat că securitatea datelor nu va fi negociată în detrimentul utilizatorilor.

Compromisul aprobat recent în Consiliul UE permite platformelor să verifice voluntar mesajele, însă este un pas periculos către supravegherea generalizată. Alegerea unei abordări „voluntare” nu elimină riscurile: în timp, firmele care aleg să implementeze această tehnologie pot crea precedentul pentru o monitorizare mai largă, cu consecințe asupra dreptului la viață privată și libertății de exprimare.

Reprezentanții statelor membre vor discuta din nou planul săptămâna viitoare, iar miniștrii de Interne și Justiție urmează să dea votul final în decembrie. Abia apoi vor începe negocierile trilaterale, unde Parlamentul European va avea un rol esențial. Legislativul european, unul dintre cei mai vocali critici, cere ca doar comunicările necriptate și cele aparținând suspecților să fie scanate, respingând orice formă de monitorizare generalizată.

Întrebările momentului sunt cum se poate proteja intimitatea cetățenilor atunci când tehnologia oferă posibilități nelimitate de monitorizare? Și, mai ales, cum vor fi prevenite abuzurile și extinderea treptată a supravegherii sub pretextul prevenirii infracțiunilor? Experții și organizațiile pentru drepturi digitale consideră că planul UE ar putea afecta cetățenii europeni.