USR își vede sloganurile întorcându-se împotriva sa! Ce s-a schimbat după ancheta DNA care îl vizează pe DominicFritz

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Liderii USR, acuzați de dublă măsură în raport cu Justiția, după ce Dominic Fritz a reclamat existența unui dosar politic în urma unei anchete a DNA privind operațiuni financiare legate de compania de termoficare Colterm. În timp ce partidul a cerut în trecut demisii și a criticat dur adversarii politici vizați de anchete, reprezentanții săi susțin acum că instituțiile judiciare ar acționa împotriva lor, conform gandul.ro.

Poziția adoptată de liderii USR în cazul Dominic Fritz readuce în discuție consecvența discursului partidului despre independența Justiției. Formațiunea care și-a construit o parte importantă a imaginii publice în jurul luptei anticorupție acuză acum existența unor presiuni și a unor dosare cu motivație politică atunci când anchetele îi vizează propriii reprezentanți.

Declarațiile au venit după ce DNA Timișoara a deschis un dosar penal in rem privind anumite operațiuni financiare derulate de Primăria Timișoara în legătură cu societatea de termoficare Colterm. Investigația vizează perioada în care instituția era condusă de Dominic Fritz.

În acest context, reacțiile liderilor USR au fost prezentate de criticii formațiunii drept o schimbare de atitudine față de principiile pe care partidul le-a invocat în cazurile unor adversari politici precum Liviu Dragnea, Victor Ponta sau Sorin Grindeanu.

Dosarul Colterm, în centrul disputei

Potrivit informațiilor comunicate de DNA, ancheta vizează utilizarea unei sume de 67.840.130 de lei, despre care procurorii susțin că ar fi fost folosită în alt scop decât cel prevăzut de lege.

„Prin folosirea sumei de 67.840.130 lei în alt scop decât cel stabilit prin lege, persoane cu funcții de conducere din cadrul UAT Timișoara au vătămat interesele COMPANIEI LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM” SA, agravând starea de insolvență a acesteia”, a transmis DNA.

După apariția informațiilor despre anchetă, Dominic Fritz a respins interpretarea potrivit căreia ar fi fost comisă o faptă de deturnare de fonduri și a criticat demersul procurorilor.

„Acum vin și după echipa mea. Se pare că este în lucru un dosar penal la DNA pentru mai mulți oameni din Primăria Timișoara, pentru o dispută contabilă cu Colterm de acum 5 ani, îmbrăcată în cuvântul «deturnare». Doar că, la fel ca multe dosare politice care sunt la modă, nu a furat nimeni niciun ban”, a scris liderul USR pe Facebook.

Fritz a catalogat situația drept „ridicolă și revoltătoare”, susținând că astfel de anchete riscă să compromită lupta anticorupție și să afecteze funcționari pe care îi consideră cinstiți.

Deschiderea unui dosar penal nu echivalează însă cu stabilirea vinovăției, iar acuzațiile formulate în cadrul anchetei trebuie analizate prin procedurile legale.

Cristian Ghinea invocă „justiția securistică” și îl atacă pe Nicușor Dan

Cristian Ghinea, fost ministru USR al Fondurilor Europene, a intervenit în apărarea lui Dominic Fritz și a lansat acuzații dure la adresa sistemului judiciar. Acesta a folosit expresia „justiția securistică” și a făcut referire la președintele Nicușor Dan.

„Abjecția justiției securistice coboară şi mai jos. Citiți asta. Nicuşor Dan, sper că eşti mulțumit de procurorii tăi.

Acum trei ani erai hărțuit de ANI şi DNA. Să ne amintim de ridicolele cazuri «ANI-semnat primar pentru buget parcuri» şi de descinderile DNA la PMG, la intimidare. Ți-am luat apărarea atunci public, că era un abuz.

Ți-ai vândut sufletul. Sper să îți regăseşti liniştea”, a scris Ghinea pe Facebook.

Mesajul său sugerează că anchetele și verificările instituțiilor judiciare ar putea fi folosite ca instrumente de presiune politică. Afirmațiile reprezintă poziția exprimată de fostul ministru, nu o concluzie demonstrată cu privire la motivele anchetei DNA.

De la Liviu Dragnea la Victor Ponta: cum s-a poziționat USR în trecut

Criticile privind o posibilă dublă măsură se raportează și la atitudinea adoptată anterior de USR față de politicienii din taberele rivale.

În iunie 2018, după condamnarea în primă instanță a lui Liviu Dragnea la trei ani și șase luni de închisoare, USR a cerut demisia acestuia din funcția de președinte al Camerei Deputaților. La acel moment, formațiunea susținea ferm importanța respectării principiilor statului de drept.

Un alt exemplu invocat este Victor Ponta, pe care reprezentanții USR l-au criticat în repetate rânduri și l-au asociat cu vechiul sistem politic. În decembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv pe fostul premier în dosarul „Rovinari-Turceni”. USR a susținut că hotărârile instanțelor trebuie respectate, dar a afirmat că achitarea nu îi șterge automat responsabilitatea politică în evaluarea publică.

În cazul scandalului Nordis, USR a cerut anchete și a solicitat demisia lui Sorin Grindeanu din funcțiile publice. Formațiunea a criticat legăturile politice asociate cazului și a cerut clarificarea responsabilităților.

Aceste precedente sunt invocate acum de criticii partidului pentru a susține că discursul despre independența Justiției ar deveni mai nuanțat atunci când persoanele vizate de anchete provin din propriile rânduri.

Clotilde Armand și Vlad Voiculescu, alte cazuri invocate în disputa politică

În cazul Clotildei Armand, fost primar al Sectorului 1, conflictul cu Agenția Națională de Integritate a pornit de la acuzații privind incompatibilitatea și conflictul de interese, în legătură cu desemnarea sa într-o funcție remunerată de manager de proiect. Armand a respins acuzațiile și a susținut că dosarul ar fi fost folosit ca instrument politic.

Într-o declarație publică, aceasta a afirmat:

„Ani de zile, acest dosar a fost folosit ca armă politică. Am fost declarată «penală» de adversarii mei înainte să existe o hotărâre definitivă. Unii mă vedeau deja la pușcărie. Alții îmi anunțau sfârșitul carierei politice. S-au grăbit. Îmi continui activitatea și îmi continui lupta în apel, cu aceeași determinare de până acum. Le mulțumesc tuturor celor care au înțeles că justiția trebuie făcută în instanță, pe baza probelor, nu la televizor și nu la comandă politică”, a declarat Clotilde Armand.

Și fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu a fost vizat de o anchetă DNA în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID. Procurorii au anunțat în 2023 continuarea urmăririi penale față de acesta pentru presupuse fapte de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave. Voiculescu a respins acuzațiile.

Aceste dosare au devenit subiecte de confruntare politică, însă situația juridică a fiecărei persoane trebuie evaluată separat, în funcție de actele și hotărârile din dosarul respectiv.

Liderii USR reclamă presiuni și un „sistem” ostil

După apariția informațiilor privind ancheta de la Timișoara, mai mulți reprezentanți ai USR au criticat instituțiile implicate sau au sugerat existența unor presiuni asupra partidului.

Ministrul USR Radu Miruță a susținut că anumite prevederi legale lasă prea mult loc interpretărilor, afirmând că „Multe legi lasă o marjă prea largă de interpretare”.

La rândul său, fostul ministru al Apărării Ionuț Moșteanu a acuzat Agenția Națională de Integritate de „orbire selectivă”, în timp ce deputatul Iulian Lorincz a susținut că există un „sistem” care se confruntă cu USR.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a transmis un mesaj de susținere pentru partid și a afirmat că formațiunea nu va renunța la agenda sa de reformă.

„Nu ne vom lăsa intimidaţi de nimeni şi de nimic! Vom continua pe linia curajului şi vom susţine reforma profundă a statului”, a scris Darău.

În cazul lui Dominic Fritz, aceste reacții vin și pe fondul unei dispute juridice distincte privind conflictul de interese. Potrivit informațiilor prezentate în materialul inițial, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre definitivă în această speță. Situația trebuie însă separată de ancheta DNA privind operațiunile financiare legate de Colterm, care are propriul obiect.

„Fără penali în funcții publice”, slogan pus din nou în discuție

Controversa readuce în atenție și angajamentele publice ale USR în materia integrității. În 2024, partidul a adoptat o rezoluție potrivit căreia:

„Orice membru USR care este condamnat penal pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, în primă instanță, va fi exclus din partid dacă nu își va da demisia din USR”.

De-a lungul timpului, sloganuri precum „Fără penali în funcții publice”, „Justiție, nu corupție” și „Fără mafii” au reprezentat elemente importante ale identității publice a formațiunii.

Acum, criticii USR susțin că invocarea unor presupuse dosare politice în apărarea propriilor lideri intră în contradicție cu discursul adoptat în trecut față de adversari. De cealaltă parte, reprezentanții partidului afirmă că anchetele care îi vizează pot ridica probleme de abuz sau de folosire a instituțiilor în scop politic.

Disputa rămâne una în primul rând politică: independența Justiției presupune atât investigarea faptelor atunci când există indicii, indiferent de apartenența politică a celor vizați, cât și respectarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare.

În acest context, vechile sloganuri ale USR sunt din nou aduse în discuție, iar partidul este pus în fața unei întrebări incomode: aplică aceleași standarde de integritate și în cazul propriilor reprezentanți, sau își schimbă discursul în funcție de cine ajunge în atenția procurorilor?